Județul Ilfov a absorbit oficial peste 140.000 de locuitori în ultimul deceniu și a adunat în vistieriile primăriilor de lângă Centura Capitalei bugete comparabile cu cele ale unor municipii. Cu toate acestea a ajuns pe ultimul loc în România la rata de promovare a examenului de Bacalaureat. Datele apar în raportul „Reforma Arhitecturii Administrative a României. Partea I: Diagnosticul situației actuale”, publicat pe 29 octombrie 2026 de organizația Funky Citizens și realizat de experții Diana Tăbleț și Elena Calistru.
Cercetarea analizează zece ani de execuții bugetare, statistici demografice și bilanțuri economice (2016-2025) și demonstrează că expansiunea imobiliară de la marginea Capitalei s-a lovit de o structură administrativă „gândită” 1968, incapabilă să livreze școli și servicii publice pentru noii locuitori.
Cum s-a „revărsat” orașul peste granița comunelor din jur
În timp ce populația după domiciliu a scăzut în 2.490 de unități administrativ-teritoriale din România între 2016 și 2025, adică în aproape opt din zece localități, Ilfovul a înregistrat creșteri în 37 dintre cele 40 de comune și orașe ale județului. Avansul mediu la nivel județean a fost de 15,52%, iar populația domiciliată a crescut în total cu 140.740 de persoane în doar zece ani.
Singurele localități din Ilfov care nu au câștigat locuitori în acte sunt comunele din extremitățile județului: Nuci a scăzut cu 6%, Dărăști-Ilfov cu 2%, Grădiștea cu 1%, iar Periș a stagnat la 0%.
Cele mai abrupte creșteri din România s-au concentrat în localitățile lipite de centura Capitalei. Comuna Chiajna și-a majorat populația din acte cu 137,4% și a depășit pragul de 43.500 de locuitori, orașul Bragadiru a crescut cu 114,72%, iar comuna Berceni și-a dublat dimensiunea demografică cu un plus de 108,7%.
În Nordul și Estul Capitalei, comuna Tunari a crescut cu 82,36%, orașul Popești-Leordeni cu 77,14%, Ștefăneștii de Jos cu 76%, Corbeanca cu 74%, Dobroești cu 66%, iar orașul Otopeni cu 50%.
Creșteri consistente apar și în Domnești (+42%), Măgurele (+36%), Dragomirești-Vale (+33%), Clinceni (+32%), Mogoșoaia (+29%), Balotești (+28%), Pantelimon (+22%) și Voluntari (+20%).
Autorii studiului avertizează că această situație nu reprezintă o revitalizare a satului tradițional: „Nu este o creștere a ruralului, ci o revărsare a orașelor peste granița lor administrativă”, se arată în cercetarea realizatyă de specialiștii FunkyCitizens.
În plus, proiecțiile demografice pe termen lung realizate de Institutul Național de Statistică până în anul 2070 arată că Ilfovul ar fi singurul județ din România care nu pierde populație, ci ar urma să mai crească cu 42,7% (sau până la 52% în estimările Eurostat).
Zeci de mii de oameni invizibili în statisticile de la primărie
Haosul urbanistic și modul în care sunt cheltuiți banii publici, documentate constant de Buletin de București, au o explicație matematică în diferența dintre populația din acte și oamenii care dorm efectiv în cartierele noi.
La nivel național, 586 de localități aveau la recensământul din 2021 mai mulți locuitori reali decât cei înregistrați cu domiciliul în buletin, iar diferența totală se ridica la aproape 173.000 de persoane.
Aproape un sfert din această populație nedeclarată din România (24,2%) se concentrează în doar cinci suburbii din țară, dintre care patru sunt în județul Ilfov, alături de comuna Florești din Cluj.
În Popești-Leordeni, aproximativ unu din cinci locuitori reali lipsește din registrele de domiciliu, în Chiajna și în Bragadiru lipsește unu din patru, iar în comuna Berceni aproape unu din trei rezidenți nu există în actele primăriei.
Pentru aceste comunități, oamenii care nu își mută buletinul în Ilfov înseamnă mai puțini consilieri locali în legislativul care le dictează în mod direct calitatea vieții și mai puțini bani alocați prin formulele bugetare care folosesc populația după domiciliu.
Primării bogate și paradoxul cheltuielilor de personal
Chiar și cu zeci de mii de cetățeni lipsă din evidențele fiscale, primăriile de lângă Centură stau pe munți de bani în comparație cu restul mediului rural din România.
În 2025, la nivel național, doar 13,3% dintre comune (382 din 2.862) au reușit să își acopere integral cheltuielile de personal și costurile cu bunuri și servicii din venituri proprii. În Ilfov, procentul comunelor viabile fiscal ajunge la 37,5%, cel mai ridicat nivel din țară.
Comuna Chiajna a ocupat în 2025 primul loc în România după încasările brute din venituri proprii în mediul rural, cu un buget propriu de aproximativ 25,5 milioane de euro și cheltuieli de personal de circa 2,2 milioane de euro. La polul opus este comuna Bătrâna din județul Hunedoara: acolo se cheltuiește pe salarii aproximativ 1.300 de euro pentru fiecare dintre cei 88 de rezidenți, adică de 26 de ori mai mult pe cap de locuitor decât Chiajna.
Situația se repetă în mediul urban din județ. Din cele 216 orașe ale României, doar 16 au reușit în fiecare an dintre 2018 și 2025 să își plătească atât salariile, cât și bunurile și serviciile exclusiv din venituri proprii, iar patru dintre ele se află în Ilfov: Voluntari, Otopeni, Popești-Leordeni și Chitila.
Mai mult, Voluntari și Otopeni fac parte dintr-un grup restrâns de șapte orașe din toată țara care încasează circa 1.200 de euro pe cap de locuitor din venituri proprii, în timp ce costurile lor salariale rămân la circa 400 de euro pe locuitor.
Tot în Ilfov, datele economice brute sunt umflate de așa-numitul „efect de sediu”, întrucât companiile cu rețele naționale își raportează toți angajații la sediul social.
Spre exemplu, în Ștefăneștii de Jos, retailerul REWE reprezintă 60% din toți salariații înregistrați în comună, iar la Mogoșoaia lanțul de farmacii Dr. Max generează 57% din numărul total de angajați raportați în localitate.
Salarii de top, dar ultimul loc din țară la examenul de maturitate
Bogăția bugetară a primăriilor și profilul populației mutate în Ilfov contrastează cu performanța sistemului local de învățământ.
La recensământul din 2021, un sfert dintre locuitorii județului Ilfov (25,2%) aveau studii superioare, a doua cea mai mare pondere din România după București (35,2%) și peste Cluj (24,6%).
De asemenea, câștigul salarial mediu net din Ilfov era estimat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză la 5.734 de lei în 2025, al patrulea cel mai mare salariu mediu din țară după București, Cluj și Timiș.
Cu toate acestea, la sesiunea din iunie 2025 a examenului de Bacalaureat, județul Ilfov a înregistrat cea mai scăzută rată de promovare din România pentru absolvenții din promoția curentă, de doar 65,9%.
Județul care înconjoară Capitala a fost depășit chiar și de Mehedinți (68,5%), Gorj (70,4%), Teleorman (71,6%) și Giurgiu (72,3%), în timp ce media națională pentru promoția curentă a fost de 81,9%.
Dacă în calcul sunt incluși și candidații din promoțiile anterioare, rata de promovare din Ilfov scade la 58,8%, penultimul loc pe țară lângă Mehedinți (58,5%), după ce Ilfovul a rămas blocat în coada clasamentului național în patru din ultimii cinci ani.
Explicația autorilor studiului arată direct spre modul în care s-a construit în județ în ultimul deceniu: „Ilfov, județul care crește cel mai repede din țară, are cele mai slabe rezultate la Bacalaureat. Ipoteza noastră: creșterea de populație nu a venit cu școli pe măsură”, subliniază specialiștii Funky Citizens.
În lipsa unor licee teoretice performante în comunele și orașele din Ilfov, copiii din familiile mutate în suburbii fie fac zilnic naveta către școlile și colegiile din București, fie rămân captivi în licee tehnologice locale cu rate mari de nepromovare.
În plus, experți în administrație publică și urbanism consultați asupra datelor din raport explică faptul că primarii din Ilfov au avut în vedere timp de două decenii doar eliberarea autorizațiilor de construire pentru ansambluri rezidențiale și hale logistice, deoarece acestea aduc rapid taxe locale și cote din impozitul pe venit, și au evitat sistematic exproprierile și investițiile pentru campusuri școlare, creșe și licee noi.
În plus, edilii de lângă centura Capitelei s-ar fi bazat pe faptul că părinții cu venituri medii și mari își duc oricum copiii cu mașina la școlile din București, ceea ce a transferat întreaga presiune a infrastructurii educaționale și a traficului de dimineață pe bugetul și pe bulevardele Capitalei.
Citește aici studiul Funky Citizens.
