Portugalia a dezincriminat în 2001 consumul și posesia de droguri pentru uz personal, iar Cehia permite, din 2026, cultivarea și posesia limitată de canabis pentru adulții de peste 21 de ani. În Spania, posesia pentru consum propriu nu este infracțiune dacă are loc în spații private. Germania permite adulților să dețină cantități limitate de canabis și să cultive maximum trei plante. Olanda tolerează vânzarea canabisului în „coffeeshopuri”, în anumite condiții. La București, în prezent, sunt întocmite dosare penale în special tinerilor care, în teorie, ar avea nevoie de consiliere sau ajutor.
Consumul de droguri, mutat departe de ochii lumii în orașele portugheze
Portugalia este țara cel mai des citată în discuția privind dezincriminarea drogurilor, chiar și în inițiativa legeslativă aflată acum în dezbatere. A devenit prima țară europeană care a dezincriminat posesia pentru consum propriu a tuturor drogurilor, acum 25 de ani.
Un articol publicat în The Guardian la 16 ani de la dezincriminarea drogurilor detaliază cum criza heroinei din anii ’80-’90, când 1 din 100 de portughezi era dependent de heroină, a fost transformată prin redirecționarea resurselor penale către tratament, reducând drastic supradozele și cazurile de HIV.
Un reportaj al aceleiași publicații dn 2024, din orașul Porto, intitulat „«E mai bine decât să te droghezi pe stradă»: cum a dezincriminat Portugalia drogurile” arată modul în care funcționează centrele de consum asistat din oraș și modul în care sistemul continuă să mențină dependenții de droguri în viață și în siguranță.
„De la inaugurare (2022 – n. red), centrul din Porto a înregistrat 63.000 de vizite de la peste 2.000 de consumatori de droguri – marea majoritate dintre aceștia consumând fie cocaină, fie heroină. Au avut loc doar două supradoze, ambele fiind tratate cu succes pe loc”.
În ultimii ani, consumul stradal de droguri a reapărut însă în anumite cartiere din Lisabona.
Pentru a combate acest fenomen, Primăria Lisabonei a finanțat extinderea Unităților Mobile de Consum Protejat, adică ambulanțe sau containere special echipate pentru a muta consumul din stradă în spații igienice și monitorizate medical.
În paralel, în centrul Lisabonei există o problemă mai puțin întâlnită, mai exact persoane care vând turiștilor substanțe legale prezentate drept droguri, scrie Diario de Noticias.
Vânzarea de substanțe inofensive sau nocive drept droguri reale către turiști, cum ar fi celebrul „louro prensado” (frunze de dafin presate) nu este încadrată clar nici ca infracțiune penală, nici nu prea poate fi amendată, pentru că vânzătorii ambulanți scapă folosind „atestate de pobreza” (adeverințe de sărăcie).
PSP spune că fenomenul există de peste 20 de ani și că legislația nu oferă în prezent un instrument penal suficient de eficient pentru această activitate.
În august 2026, primarul Carlos Moedas și partidul Inițiativa Liberală au depus un proiect de lege pentru incriminarea vânzării de substanțe legale prezentate drept droguri, atunci când scopul este obținerea unui profit ilegal.
Madridul combină amenzile cu programele de reducere a riscurilor
În Spania, simpla posesie de droguri nu este infracțiune dacă substanțele sunt destinate exclusiv consumului propriu și nu există indicii că ar urma să fie distribuite ilegal. Consumul și deținerea de droguri în spații publice sunt însă amendate, chiar și atunci când nu există intenția de trafic.
Legea 4/2015 privind protecția securității cetățenilor arată că infracțiunile foarte grave se sancționează cu amendă de la 30.000 la 600.000 euro, cele grave de la 601 la 30.000 de euro și cele ușoare de la 100 la 600 de euro.
Primăria Madridului are un Plan împotriva adicțiilor al orașului Madrid 2022 – 2026, care cuprinde măsuri de reducere a riscurilor pentru persoanele cu probleme de consum.
Un exemplu concret este centrul de reducere a riscurilor din Cañada Real, o zonă de la periferia Madridului asociată cu vulnerabilitate socială și cu probleme legate de consumul și vânzarea drogurilor.
În iunie 2024, primăria a aprobat un contract de 1,7 milioane de euro pentru extinderea serviciilor centrului, inclusiv prin amenajarea unei săli pentru prevenirea și gestionarea supradozelor, se arată într-un comunicat al primăriei. Obiectivul este furnizarea de servicii medicale și sociale de bază persoanelor cu dependențe, precum și reducerea consumului intravenos și a consumului de droguri în spațiul public.
În paralel, autoritățile din Comunitatea Madridului, adică inclusiv zona metropolitană, prin Planul regional împotriva drogurilor, instruiesc polițiștii în prevenirea și identificarea consumului și dezvoltarea serviciilor de asistență pentru persoanele cu adicții.
Potrivit bilanțului oficial al Ministerului spaniol de Interne pentru 2025, prezentat în Planul împotriva adicțiilor al orașului Madrid 2022 – 2026, au fost înregistrate 229.662 de infracțiuni, cu 3,1% mai puține decât în 2024.
Criminalitatea a scăzut cu 2,4%, de la 200.429 la 195.651 de fapte.
Cum gestionează Praga consumul și traficul de droguri
Cehia a avut și înainte de 2026 un regim mai permisiv pentru posesia unor cantități mici de droguri, dar în acest an a făcut o schimbare care privește în mod direct canabisul.
De la 1 ianuarie 2026, persoanele de peste 21 de ani pot cultiva pentru consum propriu maxim trei plante de canabis și pot păstra maxim 100 de grame în locuință și 25 de grame în afara locuinței.
Peste aceste limite se poate ajunge la răspundere contravențională sau penală, în funcție de cantitate.
Strategia capitalei cehe pentru perioada 2022–2027 include dezvoltarea serviciilor de asistență accesibile și extinderea tratamentului pentru persoanele cu dependențe. Documentul prevede inclusiv îmbunătățirea accesului la servicii de reducere a riscurilor și adaptarea intervențiilor la nevoile persoanelor care consumă droguri.
Datele poliției arată însă că piața ilegală rămâne o problemă importantă, mai ales în capitală. Potrivit raportului anual pentru 2024 al Centrului Național Antidrog din cadrul Poliției cehe, Praga a înregistrat cel mai mare volum de infracțiuni legate de droguri și de activități asociate substanțelor narcotice și psihotrope dintre regiunile țării.
Același raport descrie dezvoltarea comerțului ilegal de droguri în mediul online, utilizarea rețelelor sociale și a platformelor de comunicare pentru contactarea clienților, precum și folosirea criptomonedelor și a serviciilor de curierat.
Mai puține infracțiuni legate de droguri în Berlin după legalizarea parțială a canabisului
Germania a devenit, la 1 aprilie 2024, una dintre cele mai recente țări europene care a relaxat legislația privind canabisul. Potrivit Ministerului Federal al Sănătății, adulții pot deține până la 25 de grame de canabis în spațiul public și până la 50 de grame la domiciliu și pot cultiva maximum trei plante pentru uz personal.
Din 1 iulie 2024, legea a permis și înființarea unor asociații de cultivare non-comerciale, prin intermediul cărora membrii adulți pot primi canabis în cantități limitate.
La nivelul Berlinului, efectele reformei se văd și în statisticile poliției. În 2024, poliția din Capitală a înregistrat 14.446 de infracțiuni legate de droguri, cu 3.056 mai puține decât în anul precedent, o scădere de 17,5%. Președinta Poliției din Berlin a atribuit o parte din această evoluție legalizării parțiale a canabisului.
Canabisul atrage turiști. Cum încearcă Amsterdamul să limiteze fenomenul
În Amsterdam, vânzarea canabisului în coffeeshopuri este tolerată în anumite condiții. Potrivit guvernului olandez, aceste localuri nu pot vinde mai mult de cinci grame unei persoane într-o zi, nu pot primi minori și nu pot comercializa droguri de mare risc.
Această politică a contribuit la construirea unei imagini internaționale a orașului ca destinație pentru consum, așa numitul „drug tourism”.
În 2024, orașul a primit aproximativ 14 milioane de vizitatori de o zi și aproape 10 milioane de vizitatori care au rămas peste noapte. Aceștia din urmă au generat aproximativ 23 de milioane de înnoptări, conform raportului departamentului de cercetare și statistică al Amsterdamului.
Un studiu al primăriei arată cât de important este canabisul în atracția turistică a orașului, în special pentru vizitatorii tineri din zona De Wallen, celebrul „cartier al felinarelor roșii”. În cercetarea realizată în rândul tinerilor care vizitau zona, 57% dintre respondenți au spus că coffeeshopurile au jucat un rol important sau foarte important în decizia de a veni la Amsterdam, chiar dacă nu erau neapărat motivul principal al călătoriei. În plus, 72% dintre respondenți au declarat că au vizitat un coffeeshop în timpul șederii.
Pentru a combate comportamentele problematice, în 2024 Amsterdamul a lansat o nouă etapă a campaniei „Stay Away”, adresată în special vizitatorilor care vin în oraș pentru petreceri și consum de droguri.
Potrivit unui articol publicat de The Guardian în martie 2024, campania a costat aproximativ 165.000 de euro și a fost finanțată parțial de Ministerul Justiției din Olanda.
„Vincent van Dijk, expert în turism și organizator al evenimentului anual „Hotel Night”, menit să le ofere localnicilor acces la facilități turistice, a declarat că este bine să se precizeze clar existența unor reguli, însă a calificat site-ul drept «jalnic și pueril», și inutil, în absența aplicării efective a amenzilor”, scria The Guardian.
Ce arată datele despre consumul de droguri în București
Aproximativ 7.657 de persoane și-ar administrat droguri injectabile în București în 2023, conform ultimului raport privind drogurile a Agenției Naționale Antidrog (ANA). Instituția a fost, între timp, desființată.
Aproape jumătate (47,4%) din urgențele medicale provocate de consumul de opioide au fost înregistrate în București.
În 2023, Bucureștiul a înregistrat 148 de persoane condamnate pentru trafic de droguri, cel mai mare număr dintre județele și regiunile menționate în raport, se mai arată în raport.
Bilanțul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB) pentru 2024 arată 3.549 de infracțiuni constatate în cadrul activităților de prevenire și combatere a drogurilor, 3.581 de persoane depistate, 18.620 de zone controlate, 7.143 de persoane testate cu aparatele drug test și 429 de permise de conducere reținute.
Raportul nu menționează câte dintre aceste infracțiuni sunt pentru trafic și câte sunt pentru posesie.
În raportul ANA sunt prezentate și concluziile unei analize a apelor de la stația de epurare de la Glina, unde ajung apele uzate din Capitală.
Rezultatele indică un model de consum recreațional pentru cocaină și MDMA, cu valori mai mari în weekend. În cazul cocainei, media zilnică a fost de 176 mg/zi/1000 locuitori, cu un vârf de 183 mg în weekend și o valoare maximă atinsă chiar în ziua de luni (222 mg). Cu toate acestea, cifrele pentru cocaină și MDMA (care a înregistrat o medie de 15 mg/zi/1000 locuitori, cu un vârf duminica de 36 mg) se situează sub mediile înregistrate în alte orașe din Europa.
În cazul ketaminei, deși media zilnică și cea de weekend sunt similare cu media europeană (9 mg/zi/1000 locuitori), consumul din timpul săptămânii în București este de aproape trei ori mai mare decât media europeană (10 mg față de 3,21 mg).
Proiectul de dezincriminare, criticat de Parchetul General și de Patriarhie
Nou proiect legislativ inițiat în Parlament de Daniel Fenechiu de la PNL, Victoria Stoiciu(fost senator PSD, actualmente independent) și Cristian Ghinea de la USR a stârnit reacții ample.
Inițiativa propune transformarea deținerii de droguri pentru consum propriu din infracțiune în contravenție, sancționată cu amenzi între 1.000 și 3.000 de lei, pentru a reduce numărul dosarelor penale deschise consumatorilor și pentru a redirecționa resursele către centre de prevenție și tratament, pe modelul portughez și conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății.
Senatorul liberal Daniel Fenechiu a anunțat ulterior că își retrage semnătura de pe proiect, ca urmare a criticilor. El și-a motivat decizia prin dorința de a proteja PNL de „atacuri politice”.
Și Parchetul General, condus de procuroarea Cristina Chiriac, a criticat proiectul și a susținut că relaxarea legislației și reducerea sancțiunilor pot „slăbi instrumentele de combatere a traficului”.
De asemenea, Patriarhia Română și-a exprimat public „profunda îngrijorare” față de această inițiativă. Biserica a afirmat că nicio schimbare legislativă nu trebuie să transmită mesajul că utilizarea drogurilor este un comportament firesc.
Practicile „cu potențial deosebit de dăunător” din București
Anul trecut, Primăria Sectorului 2 a lansat o „Strategie antidrog”, adică un document de 46 de pagini în care era vizată prevenirea consumului, reducerea riscurilor și sprijinirea persoanelor dependente. Cu toate acestea, expertul Vlad Zaha a declarat că documentul este plin de contradicții și că ar putea agrava situația existentă.
Printre măsurile prevăzute se numără înființarea unui centru de recuperare și reabilitare în cartierul Tei, implementarea unui sistem de schimb de seringi, campanii educaționale și sesiuni de formare pentru părinți.
Pe de altă parte, strategia include și măsuri precum „destructurarea rețelelor de distribuție” și instruirea pentru „recunoașterea semnelor consumului”, catalogate de criminolog ca fiind abordări polițienești falimentare care pun accent pe o zonă moralizatoare și de forță, în loc să se bazeze pe programe omologate la nivel internațional.
Și Consiliul Local Sector 1 a aprobat anul acesta un program în valoare de două milioane de lei pentru „prevenirea consumului de droguri și sprijinirea familiilor afectate de adicții”. Bugetul este împărțit pe cinci piloni care vizează cercetarea, prevenția în școli și comunitate, sprijinirea familiilor, intervenția timpurie și coordonarea programului.
Totuși, o mare parte din fonduri sunt destinate testelor de depistare a substanțelor utilizate preventiv de către părinți acasă. Aceste teste au o rată mare de rezultate fals pozitive sau fals negative și pot genera conflicte dezastruoase, suspiciuni, paranoia în familie și efecte contrare obiectivelor propuse.
O analiză a consumului în rândul tinerilor, realizată de Planet Youth în 46 de licee din București, arată că doar 6% dintre elevi au declarat că au consumat droguri ilegale în ultimele 30 de zile, în timp ce problema alcoolului este mult mai mare: 52% au consumat alcool în ultima lună, iar 35% au băut înainte de 13 ani.
În plus, 31% dintre liceeni au fumat tutun în ultima lună, iar 56% au încercat țigări electronice.
Editor: Cătălin Doscaș
