Pădurile din jurul Ilfovului, „zonă cu deficit de vegetație forestieră” conform Codului Silvic, sunt măcelărite prin defrișarea excesivă cu scop comercial. Într-un singur an, au fost tăiați legal 587.000 de arbori. Romsilva, autoritatea responsabilă de gestionarea pădurilor, justifică tăierile în masă prin cererea de lemne înregistrată la nivelul populației din Ilfov, însă aceste lemne ajung în alte județe cu mai multe păduri, așa cum a arătat Daniel Sărdan, inginer specialist pe probleme de mediu. Tăierile excesive se întâmplă în contextul în care proiectul de lege care ar trebui să protejeze pădurile s-a blocat la Camera Deputaților, după ce a fost aprobat în unanimitate de Senat, la sfârșitul lunii iunie. Buletin de București a stat de vorbă pe acest subiect cu Alex Găvan, fondatorul platformei Civice „Împreună pentru Centura Verde”.
Care este situația tăierilor ilegale în pădurile din Ilfov?
„Tăierile ilegale încă sunt o problemă în România, asta se știe, dar cred că în Ilfov nu e o problemă atât de mare, din două motive:
Este un județ super antropizat. Măi, e cam greu să treci tot timpul cu camioane de lemn ilegal pe aici, că ești pe lângă comunitate, te vede lumea.
Și doi, nici nu prea mai de unde să mai tai, că nu mai e lemn, nu mai sunt păduri. Adică tăierile astea ilegale de obicei se fac undeva cât mai ferit de ochii lumii. Da, cu siguranță sunt tăieri ilegale și în Ilfov. Daniel tinde să spună că statisticile naționale se reflectă și în Ilfov. N-am neapărat o cifră care să confirme treaba asta, dar e o supoziție.”
Imaginile surprinse de dronă au arătat starea dezolantă a pădurilor ilfovene. Cum s-a ajuns în această situație, dacă nu tăierile ilegale ar fi principala cauză?
„Numai în 2022, au fost tăiați aproximativ 587 de mii de arbori, echivalentul a 5.000 de camioane cu lemne. Și, în ultimii 10 ani, din pădurile astea, 16% rămase, în fiecare an, undeva între 4.000-5.000 de camioane cu lemne. Anul trecut, cei peste jumătate de milion de copaci, au fost din peste 700 de exploatări autorizate. ”
„(…)Cele pe care le-am arătat noi acolo (n.r. în postările de Facebook ale lui Alex Găvan, respectiv Daniel Sărdan), teoretic erau marcate, erau legale. Doar că sunt atât de multe, deci faptul că eu acum văd niște copaci care au niște înscrisuri, pentru mine nu mai înseamnă marca legalității, pentru că sunt atât de multe metode de furt în momentul de față, te fură cu actele pe față. Adică au un singur document și ei fac, de exemplu, cinci transporturi, cu un document. Sau zice acolo trei metri cub și el ia cinci. Dar omu’ are hârtie. Și dacă nu ești specialist, și de exemplu, Poliția Română habar n-are de obicei să verifice chestiile astea.
Hai să zicem, tot ce se taie, se taie legal. Întrebarea nu este dacă se taie legal, ci dacă mai e oportun – Tu să tai pădurile periurbane în actualele condiții de poluare, de climate change. Vine deșertificarea din Oltenia spre noi. O să avem mari probleme cu apa în curând, în București.
Treaba asta s-a întâmplat de curând anii trecuți în Mogoșoaia, unde oamenii ăia n-au mai avut apă suficientă și a fost apa raționalizată. Ce face pădurea, în general? E un mare rezervor de apă, stochează apă, declanșează ploi. Deci, încă o dată, toate cifrele, cum ai lua-o rațional, te duc înspre a nu mai tăia pădurile astea. Pentru că, oricum, ele sunt și încadrate legal într-o funcție de protecție predominant socială, dar nu se respectă.”
Romsilva a transmis un comunicat de presă prin care respinge acuzațiile aduse privind dezastrul din pădurile administrate de către Direcția Silvică Ilfov. Cum este posibil ca autoritatea responsabilă de gestionarea pădurilor să nu admită problema deficitului forestier?
„Invit Romsilva să înțeleagă nevoile reale ale societății în anii pe care îi trăim și noul context de schimbări climatice. Invit Romsilva să facă parte din soluție, nu din problemă. Ideea nu e să fie pe o altă baricadă, ar putea să fie în primul rând, cum să zic, în linia întâi când vorbim de administrarea pădurii într-un mod responsabil de folosirea pădurii împotriva schimbărilor climatice și așa mai departe. Adică cumva ei sunt încremeniți în timp, oamenii ăștia. Nu prea mai au legătură cu realitatea pe care o trăim noi acum. (…)
Romsilva trebuie să fie un organism care să înțeleagă, cu adevărat, funcțiile pădurii dincolo de valoarea lor economică, pentru că, în momentul de față, pentru Romsilva și statul român, pădurea e cherestea, în primul rând (…) Și trebuie să înțeleagă că funcția pădurilor de protecție la un oraș așa cum este Bucureștiul, este mult-mult mai importantă decât trei lemne de foc. Bineînțeles, pentru oamenii care au nevoie, ele trebuie luate de undeva, dar luate dintr-un loc unde tăierea se face în mod responsabil și unde impactul asupra comunității și asupra biodiversității este cât mai mic.”
Care este stadiul actual al proiectului Centura Verde?
„În momentul de față, proiectul cumva bate pasul pe loc pentru că așteptăm alături de noi PSD #ÎmpreunăPentruCenturaVerde. Dacă lucrul ăsta s-ar fi întâmplat așa cum era timing-ul inițial, a doua săptămână după ce am avut Comisia de Mediu, la a treia amânare (primele două fiind cerute tot de PSD), proiectul ar fi trecut și de Comisia de Agricultură și probabil și de plenul Camerei Deputaților. Așa cum estimam eu inițial, legea probabil ar fi trebuit deja să fie pe masa președintelui pentru promulgare”
Decât să insistăm să fie pur și simplu proiectul de lege de dragul de a fi la Comisia de Mediu, consider că este și necesar ca persoana-cheie din PSD, și anume președintele partidului Marcel Ciolacu, să susțină pe deplin inițiativa asta, să vadă cu adevărat toate beneficiile pe care Centura Verde le-ar aduce locuitorilor Bucureștiului și Ilfov”.
Care sunt beneficiile aduse de prin crearea Centurii Verzi?
„De la aspecte legate de îmbunătățirea calității aerului, măsuri antipoluare, mitigarea schimbărilor climatice, care e clar că asta face Centura Verde printre altele, beneficile economice pe care proiectul o să le aducă pe partea de turism, recreere.
O parte din cei reticenți în privința proiectului vin din zona de real estate, care ei nu-și dau seama că centura verde, de fapt, o să le aducă numai beneficii celor care vor să facă real estate cu cap și într-un mod sustenabil. Cum se întâmplă cu centurile verde în tot Occidentul. O centură verde îți crește valoarea proprietăților, crește valoarea terenurilor și așa mai departe. Și bineînțeles, este și o barieră concretă împotriva unor dezvoltări de real estate necontrolate, pe care nimeni nu și-o dorește dacă ne uităm cum se întâmplă lucrurile în București de multe ori.”
CITEȘTE ȘI:
