Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local
Tuesday , 5 March 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
Acasă Articole EDITORIAL | Romsilva „apără” drujbele din pădurile Ilfovului și atacă public activiștii de mediu care „grăbesc” proiectul „Centura Verde”. Viitoarea lege va proteja pădurile de lângă București și va limita exploatarea comercială
ArticoleEditorialFeaturedMediu

EDITORIAL | Romsilva „apără” drujbele din pădurile Ilfovului și atacă public activiștii de mediu care „grăbesc” proiectul „Centura Verde”. Viitoarea lege va proteja pădurile de lângă București și va limita exploatarea comercială

521
FOTO: DALL-E

Biroul de presă al Romsilva a transmis un „drept la replică” după ce Buletin de București a prezentat o serie de imagini surprinse de fondatorul grupului de inițiativă „Salvați Codrii Vlăsiei”. Acesta a arătat cum sute de arbori sănătoși au fost tăiați şi depozitați la marginea potecilor din zona Rezervaţiei Pădurii Snagov. Imaginile au fost surprinse și publicate în minivacanța de 1 Decembrie.

Romsilva respinge cu fermitate acuzațiile false, repetate, ale unui ”activist” privind ”dezastrul” din pădurile administrate de către Direcția Silvică Ilfov”, așa începe „dreptul la replică” remis redacției de către angajații biroului de presă al Romsilva.

În fapt, este vorba despre un punct de vedere prin care se dorește apărarea imaginii unei instituții ce ar fi trebuit să fie, prin „specialiștii” săi (nu în comunicare, ci în silvicultură), în prima linie a luptei pentru conservarea ultimelor cioturi de păduri seculare din jurul Capitalei.

Adică să dispună verificări și să denunțe eventualele abuzuri ale angajaților săi în privința exploatării comerciale a pădurilor retrocedate discutabil în anii ’90. Despre asta, puțin mai jos.

Dar să revenim la supărarea oamenilor angajați peste noapte la Romsilva care se fac că muncesc și care încearcă să-și justifice lefurile și să-și mulțumească șefii unși politic, puși acolo la rândul lor să asigure, și din această zonă critică pentru sănătatea cetățenilor, o sursă de bani pentru nenumăratele guri înregimentate în aparatul de partid.  

Având în vedere numeroasele acuzații lansate de respectivul ”activist” privind administrarea pădurilor de către Direcția Silvică Ilfov, facem următoarele precizări, pentru corecta informare a opiniei publice: Arborii prezentați în postarea din 2 decembrie, au fost exploatați legal, conform amenajamentului silvic al Ocolului Silvic Snagov, iar lucrările dețin toate autorizațiile legale. În UP IV Barboși, u.a. 106B, au fost exploatați 447,12 metri cubi de lemn, având actul de punere în valoare 2200119201550/23, iar în UP IV Barboși, u.a. 91A fiind exploatați 561,6 metri cubi de lemn, având actul de punere în valoare 2100119202210/319. Aceste suprafețe nu se află în arii naturale protejate, așa cum, în mod fals, afirmă respectivul „activist”, se arată în comunicarea Romsilva.

Activistul în cauză, de data asta fără ghilimele, se numește Daniel Sărdan și este născut și crescut în comuna ilfoveană Balotești. E de la sine înțeles că a copilărit și hoinărit de mic prin pădurile aferente.  

Tot el este și fondatorul grupului de inițiativă „Salvați Codrii Vlăsiei” și cel care a aprins lumina” în pădurile din Ilfov și ne-a arătat de-a lungul timpului, tuturor, dezastrul produs de drujbe. Toata activitatea sa poata fi urmarită aici, pe contul său de facebook.

Poate cel mai elocvent exemplu este cel al stejarilor seculari, despre care Buletin de București a scris aici. Dezvăluirile sale au fost preluate și de colegii de la Recorder și astfel a fost declanșată o ancheta la Ministerul Mediului care a confirmat semnalul de alarmă tras de Daniel Sărdan.   

Tot el este cel care a împins la vale bolovanul pentru declararea pădurilor din Ilfov drept arii protejate, demers care a ajuns în Parlament dar care s-a blocat recent la votul senatorilor, receptivi de-a lungul timpului la amendamente toxice pe zona de mediu, înainte să plece spre promulgare.

De asemenea, respectivul ”activist” sugerează, în mod fals, că aceste lucrări silvice s-ar face accelerat, înaintea unui proiect de lege aflat în dezbatere parlamentară[…] Precizăm că acest volum reprezintă circa 0,01% din volumul total de masă lemnoasă din pădurile administrate de către Direcția Silvică Ilfov”, subliniază angajații Romsilva.

Ce omit cu intenție domnii în cauza sunt detaliile pecuniare ale afacerilor cu lemn scos din loturile private și asupra căroră Direcția Silvică Ilfov exercită un control minimal. Adică păduri în toată regula aflate la doi pași de una dintre cele mai poluate capitale europene și care se află în circuit economic întocmai ca cele din creierii munților. Cu alte cuvinte, pentru și mai multă claritate, proprietarii lor, care au primit acte pe ele în anii tulburi ai tranziției, scot bani cu drujba și camioanele de aici.

Iar despre această activitate de pe proprietățile private, aflam tot grație comunicării anterioare a reprezentanților statului, că „nu reprezintă informații de interes public”. 

Traducem: pe raza Ilfovului, nu există nicio diferență între un știulete de porumb plantat de un fermier în mijlocul câmpului întru profit și, finalmente, pentru alimentarea rafturilor supermarketurilor cu mâncare și un stejar secular care a crescut preț câteva generații înainte să se nască actual stăpân al său din acte și care asigură oxigen poate pentru sute de mii de oameni.  

Iar problema este fundamentală daca ne raportăm la exemplu Pădurii Băneasa. Partea de Nord, dinspre Tunari, produce bani pentru o prințesă care locuiește la Paris. Justificat, ne putem gândi ca are nevoie să vândă copacii de lângă București pentru a-și achita, probabil, factura pentru apă caldă și căldură de peste iarnă, pe malul Senei.

Lăsând gluma la o parte, iată mai jos o hartă de la fața locului care arată paritatea stat vs. privat aici, în buza târgului.

Imagine din documetarul BdB „Paradox București: Cum va arăta Capitala în anul 2050?”

Tot din comunicatul Romsilva aflam că lemnul scos la marginea potecilor din zona Rezervației Snagov și descoperit de Daniel Sărdan în minivacanța de 1 Decembrie nu doar că reprezintă „lucrări care dețin toate autorizațiile legale”, ci este și moralmente justificat.   

Menționăm că la nivelul județului Ilfov există o cerere din partea populației de circa 60 de mii de metri cubi lemne pentru foc”, transmit din topor comunicatorii Romsilva.

Pe aceeași logică făcută așchii putem justifica și exploatarea economică a Parcului Herăstrau pentru că și aici, probabil, există cerere de lemn pentru șemineele vilelor învecinate, nu?

În fine, suprapunem toate cele de mai sus peste o serie de imagini publicate chiar ieri de activistul de mediu Alex Găvan și care arată, de sus, o parte din fenomenul surprins de Daniel Sărdan, la firul toporașilor, de-a lungul anilor.

Atenție la ce concluzie ajungeți în urma vizionării pentru că e foarte probabil ca aceste imagini să nu le putem înțelege decât cu „traducere” de la Romsilva.

Buletin de București rămâne pe recepție și va publica și cel de-al doilea drept la replică al comunicatorilor, în cazul în care acesta va fi transmis.

Până atunci, redăm mai jos în integralitatea sa, pentru “corecta informare a opiniei publice”, comunicatul de presă/dreptul la replică remis redacției în urma imaginilor preluate de la Daniel Sărdan și difuzate de Buletin de București fără nicio referință textuală la Romsilva și a sa Direcție Silvică Ilfov.

“Romsilva respinge cu fermitate acuzațiile false lansate de un ”activist” privind ”dezastrul” din pădurile administrate de către Direcția Silvică Ilfov

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva respinge cu fermitate acuzațiile false, repetate, ale unui ”activist” privind ”dezastrul” din pădurile administrate de către Direcția Silvică Ilfov. Într-o postare pe o rețea de socializare, publicată sâmbătă, 2 decembrie, acesta lansează o serie de informații false, precum ”tăiere în disperare”, ”măcel”, ”distrugerea pădurilor” și reclamă lipsa accesului publicului în pădure, postarea fiind însoțită de imagini cu arbori recoltați și aflați în platforme primare. De asemenea, respectivul ”activist” sugerează, în mod fals, că aceste lucrări silvice s-ar face accelerat, înaintea unui proiect de lege aflat în dezbatere parlamentară. Având în vedere numeroasele acuzații lansate de respectivul ”activist” privind administrarea pădurilor de către Direcția Silvică Ilfov, facem următoarele precizări, pentru corecta informare a opiniei publice: Arborii prezentați în postarea din 2 decembrie, au fost exploatați legal, conform amenajamentului silvic al Ocolului Silvic Snagov, iar lucrările dețin toate autorizațiile legale. În UP IV Barboși, u.a. 106B, au fost exploatați 447,12 metri cubi de lemn, având actul de punere în valoare 2200119201550/23, iar în UP IV Barboși, u.a. 91A fiind exploatați 561,6 metri cubi de lemn, având actul de punere în valoare 2100119202210/319. Aceste suprafețe nu se află în arii naturale protejate, așa cum, în mod fals, afirmă respectivul ”activist”. Precizăm că acest volum reprezintă circa 0,01% din volumul total de masă lemnoasă din pădurile administrate de către Direcția Silvică Ilfov. În total, în acest an, Direcția Silvică Ilfov va exploata, din cele aproximativ 23 mii hectare fond forestier administrat, păduri proprietatea publică a statului și păduri private, circa 65.000 de metri cubi de lemn, adică o medie de 2,8 metri cubi la hectar și circa 1% din volumul total de lemn din pădurile adminstrate de către Direcția Silvică Ilfov. Menționăm că la nivelul județului Ilfov există o cerere din partea populației de circa 60 de mii de metri cubi lemne pentru foc. De asemenea, precizăm că în acest an, Direcția Silvică Ilfov va regenera 122 hectare fond forestier, prin lucrări de regenerare naturală și lucrări de împăduriri. În perioada 2018 – 2022, Direcția Silvică Ilfov a regenerat 655 hectare fond forestier, plantând 643.200 de puieți forestieri. Toate suprafețele de fond forestier în care au fost efectuate lucrări silvice au fost regenerate natural sau artificial, fiind asigurată, astfel, continuitatea pădurilor. În privința acuzației, la fel de falsă, că ”s-a pierdut foarte mult din pădure”, precizăm că Direcția Silvică Ilfov administra 23.111 hectare de pădure în 1990, suprafața fiind diminuată în ultimele trei decenii cu 97 de hectare pentru realizarea unor obiective de infrastructură și de siguranță națională. De asemenea, acuzația privind o presupusă interzicere a publicului în pădurile administrate de către Direcția Silvică Ilfov este și aceasta la fel de falsă. Direcția Silvică Ilfov a amenajat mai multe trasee cu o lungime totală de 62,3 kilometri în pădurile administrate, acestea fiind marcate și deschise permanent publicului. Singurele ”marcaje” șterse sunt cele amplasate ilegal pe trasee stabilite la fel de ilegal, fără acordul Direcției Silvice Ilfov, de către ”activistul” care lansează în mod repetat acuzații false privind modul în care sunt administrate pădurile județului Ilfov.

BIROUL DE PRESĂ AL REGIEI NAȚIONALE A PĂDURILOR – ROMSILVA”.

PS. Daniel Sărdan a reacționat la rândul său privire la punctul de vedere al Romsilva. Detalii, aici.

scris de
Cătălin Doscaș

Lucrează în mass-media de la vârsta de 15 ani când a publicat primele articole în presa locală din Tecuci. Ulterior, a lucrat în redacţii de radio ca reporter, redactor şi prezentator (StudentFM, NaţionalFM, Radio Total, Smart FM) unde a acoperit domeniille politic, economic, social şi externe. Ulterior a fost editor-coordonator al postului Realitatea FM. Experienţa în jurnalismul on-line a dobândit-o la portalul B365.ro unde a fost editor. În 2012 s-a angajat în televiziune. La RealitateaTV a fost, pe rând, reporter la secţia Social, reporter special la emisiunea de reportaje şi anchete „Reporterii Realităţii” dar şi editor al jurnalelor de ştiri. Ulterior a făcut parte din secţia de Investigaţii de la Digi24 şi a lucrat la campania „România furată”. A revenit în presa scrisă în 2017 ca reporter special în cadrul unui proiect de repoziționare a tabloidului Libertatea în cotidian generalist. În prezent, are 36 de ani şi este reporter și editor-coordonator la Buletin de București.

pe același subiect

ArticolePoliticPrimărieȘtiri

Nicuşor Dan spune, din nou, că nu susţine continuarea podului Ciurel

Podul Ciurel nu va fi continuat câtă vreme Nicuşor Dan este primar,...

ArticoleDiverseMain

„Capra vecinului de la bloc”. Ce spun locatarii despre relaţia cu cei din jur

Peste jumătate dintre românii care locuiesc la bloc (65%) fie nu-și cunosc...