Primăria Municipiului București (PMB) va aloca, în bugetul pentru anul 2026, suma de 10,5 milioane de lei pentru realizarea Registrului Verde, document obligatoriu prin lege pentru evidența și gestionarea spațiilor verzi. Proiectul a fost, în trecut, marcat de întârzieri și probleme de implementare.
Registrul Verde trebuie să includă o bază de date completă privind arborii și celelalte elemente de vegetație din intravilan, cu informații precum amplasamentul, specia, dimensiunile, starea de sănătate și intervențiile efectuate de-a lungul timpului, conform legii.
Investiția în realizarea Registrului Verde face parte dintr-un pachet mai amplu de proiecte de mediu și urbanism incluse în bugetul pe 2026 al PMB.
Potrivit datelor prezentate de instituție, fondurile sunt alocate alături de alte inițiative majore, precum revizuirea Planului Urbanistic General (PUG), realizarea studiului de calitate a aerului și dezvoltarea unui sistem de monitorizare a zgomotului, toate încadrate în direcția de planificare urbană și îmbunătățire a condițiilor de mediu din Capitală.
Bucureștiul are un „registru al petelor albe”
Toate localitățile din România sunt obligate, prin lege, sa aibă un astfel de cadastru verde prin care primăriile pot să urmărească evoluția arborilor de pe teritoriul lor.
În 2020, Garda Națională de Mediu a amendat Primăria Capitalei pentru neîndeplinirea obligațiilor privind existența unui Registru al Spațiilor Verzi conform normelor în vigoare.
Bucureștiul are, în prezent, un Registru Verde neconform, incomplet și neactualizat, realizat în perioada 2009-2013, care poate fi accesat aici și care a rămas cu aceeași interfața ca acum 15 ani.
Realizarea Registrului Verde este esențială pentru gestionarea spațiilor verzi
Registrul Verde este un instrument esențial pentru gestionarea coerentă a spațiilor verzi urbane, în lipsa căruia administrația nu poate avea o imagine reală asupra resurselor pe care le administrează.
Buletin de București a discutat în trecut cu peisagista Diana Culescu, care a afirmat că acest instrument ar trebui să ofere o mulțime de informații despre toate elementele care compun spațiul verde din oraș, nu doar despre arbori.
Conform legislației, noțiunea de „vegetație” include arbori, arbuști, gazon și alte tipuri de plante, ceea ce înseamnă că registrul trebuie să acopere întregul ecosistem urban, nu doar o parte vizibilă a acestuia.
„Registrul este important pentru că el ne oferă informaţii despre absolut toate elementele care sunt într-un parc, nu doar despre arbori, aşa cum ne învaţă toate administraţiile publice. În norma din Legea 24 este menţionată «vegetaţia». Adică vegetație înseamnă şi arbuşti, înseamnă şi gazon, înseamnă mai mult decât arbori.
Tot în norma respectivă, sunt menţionate reţelele, de exemplu, reţeaua de irigaţii. Ea trebuie să existe undeva. Atât timp cât nu ştim, de exemplu, câte aspersoare avem, de unde ştim ce buget trebuie să punem deoparte, ca să le reparăm. Nu avem de unde să ştim, iar Registrul Verde ne-ar spune aceste lucruri”, a spus experta.
Licențiată în peisagistică în 2006, Diana Culescu și-a luat masterul în Dezvoltare Urbană Integrată în 2008 la Universitatea de Arhitectură din București iar, din 2015, este doctor în horticultură pe baza tezei “Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane”, susținută la Universitatea de Agronomie.
Practic, fără acest instrument, deciziile financiare sunt luate fără o bază reală.
Un alt rol important al Registrului Verde este acela de a permite evaluarea intervențiilor realizate în timp, însă are și un rol operațional în organizarea eficientă a resurselor.
De exemplu, acesta ar putea indica necesarul real de dotări urbane, precum coșuri de gunoi sau mobilier stradal, evitând situațiile în care astfel de obiecte sunt amplasate fără o justificare bazată pe nevoi reale, ci doar în baza unor contracte pe bani publici.
În prezent, nu putem știi dacă nenumăratele campanii de plantare a arborilor anunțate frecvent de primării au vreun succes. Nu se poate verifica dacă arborii au supraviețuit sau dacă contribuie efectiv la creșterea calității mediului urban, a mai explicat peisagista.
Registrul ar permite urmărirea acestor evoluții și ar oferi date concrete despre eficiența investițiilor.
În orașele europene unde astfel de registre sunt funcționale, ele stau la baza strategiilor de dezvoltare, de exemplu pentru proiecte precum crearea de noi parcuri, aliniamente stradale sau intervenții pentru adaptarea la schimbările climatice.
