Zilele acestea Dâmbovița a fost oprită. Toată apă a rămas în spatele barajului Ciurel. Printre motive, poate chiar principalul, s-a numărat și o vizită de urgență a doi executivi, pentru a sublinia pericolul pe care îl reprezintă planșeul din Piața Unirii.
Doar că în realitate vizita de lucru a fost un fonfleu de imagine, cu care suntem obișnuiti de ceva timp când vine vorba de „buricul târgului”, în speță Piața Unirii, pentru că nu-i așa, tot ce se întâmpla acolo este o știre de maxim interes pentru București.
Problema planșeului de la Unirii a apărut oficial în documentele autorităților locale prin 2017. Atunci, un raport care a fost văzut doar de ochii fostului primar general și de apropiații săi, a fost pitit imediat la sertar. Motivele pot fi subînțelese. Cine are nevoie de probleme de imagine și, mai ales, să fie tras la răspundere că toacă bani aiurea-n vânt și nu pe chestiuni care ard?
La fel și cu Pasajul omonim, aceeași degradare, aceeași liniște administrativă ani la rândul. După alegerile din 2020, noua administrație, pe ideea „ia și fă-l tu că noi aici mai avem puțin și intrăm în faliment”, artera subterană ajunge în curtea Primăriei Sectorului 4.
De ce nu s-a întâmplat asta mai devreme, mai ales ca era vorba despre doi primari din același partid, care se presupune c-ar comunica mai facil dincolo de orgoliile mărunte, nu e greu de intuit. Sunt aceleași considerente de marketing politic ieftin ca-n cazul vizitei de ieri.
De aici înainte știm cu toții ce a urmat. Au început lucrările „de imagine” la pasaj, cu vizite și presă de partid, cu căști de protecție albe de ingineri, cu acuze subliminale că la PMB se doarme, că noi facem, că noi dregem etc. În fine, poate cel mai important lucru e că lucrările efective, adică cele de spoială, pardon „punere în siguranță”, au dus, în cele din urmă, la moartea unui om.
În contextul dat, al refacerii complete și ulterioare a planșeului de la Pasajul Unirii, nimeni nu poate spune ce se va întâmpla cu cele peste 10 milioane de euro tocate acolo pe tablele cu floricele, camere video și ventilatoare.
CITEȘTE ȘI EDITORIAL | Pasajul Unirii și bidineaua lacheului din famiglia lui Don Băluță
Dar să revenim la „vizita de urgență” de ieri.
“Oamenii care au ajuns sub planșeu au fost izbiți de aerul greu, înțepător și de mirosul urât, de apă stătută, gunoi și pești morți, care se răspândea peste tot. […] Structura, deși încă în picioare, nu inspiră deloc siguranță, reiese din această vizită de urgență la planșeul din Piața Unirii”, a constat la fața locului reporterul BdB Cătălin Anghel-Dimache.
Evenimentul a fost organizat, evident, de Primăria Sectorului 4 și a presupus vizita dimpreună a doi colegi de partid Daniel Băluță și Mugur-Mihai Toader, prefect al Capitalei, adică reprezentant al Guvernului în teritoriu.
Din panoplia de foști primari Capitalei, acesta din urmă reprezintă poate ceea mai ștearsă figură posibilă, în contextul în care între 2016 și 2020 a fost edilul Sectorului 2, primărie care ar fi fost condusă de facto la momentul respectiv de Dan Cristian Popescu.
“Problema de viață și de moarte” constatată la unison de Băluță și Toader ține practic de niște hârtii.
„Vreau să mulțumesc cu această ocazie Guvernului României, care a alocat în integralitate suma necesară realizării acestei lucrări și sunt convins că imediat ce vom avea semnătura Primarului Capitalei, lucrarea va începe de îndată”, a spus primarul Sectorului 4.
Aflat efectiv la 900 de metri distanță, la sediul PMB, Dan a replicat într-o conferință de presă că primăria de sector a depus o solicitare pentru un certificat de urbanism la începutul lunii septembrie, urmată de documentația pentru autorizație. Totuși, aceasta ar conține inadvertențe, conform edilului.
„Cererea de autorizare se referă la bucata de sub parc, nu și la pasajul rutier”, a precizat Nicușor Dan care a punctat că cerințele legale pentru autorizarea în regim de urgență nu au fost îndeplinite, pentru că nu ar exista dovezi de pericol public în expertiză.
Așadar, avem ecuația următoare: bani guvernamentali oferiți din pix unei primării PSD de însuși Marcel Ciolacu, spoiala anterioară de la Pasajul Unirii cu multele semne de întrebare legate de devize și deconturi și fiasco-ul aferent dar și o structura care ridică probleme „de viață și de moarte” sub care s-au băgat, cu tot cu presă, doi colegi de partid întru expunere mediatică maximă în prime-time.
Aș paria că nu trebuie să fii nici matematician, nici stomatolog, ca să-ți dai seama care ar putea fi rezultatul acestei probleme, chiar și de logică poate, în cele din urmă.
