La finalul lunii august, Consiliul General a aprobat, prin vot secret, tăieri majore pentru programele locale de sprijin introduse în mandatul Gabrielei Firea.
Primarul general Ciprian Ciucu a declarat, la interviurile Buletin de București, că a fost „o decizie corectă” și că are o justificare pentru fiecare dintre toate cele patru măsuri adoptate: eliminarea voucherelor Materna, suspendarea programului de stimulente pentru adulții cu dizabilități și plata restanțelor în rate lunare de 250 de lei, introducerea unor noi criterii de eligibilitate pentru stimulentul pentru nou născuți și scăderea cuantumului acestuia la 2.000 de lei și eliminarea ajutorului pentru copii cu dizabilități de gradul ușor.
În ceea ce privește stimulentul pentru copiii cu dizabilități edilul vorbește inclusiv despre posibile abuzuri din partea funcționarilor publici.
Foarte mulți aveau copiii cu handicap de grad patru, care era o aberație statistică. Și nu numai din primărie, din administrația publică în general.
Primarul Capitalei Ciprian Ciucu
Cum justifică Ciprian Ciucu tăierea stimulentului pentru copii cu dizabilități ușoare
Ciprian Ciucu susține că foarte mulți funcționari publici din Primăria Capitalei, dar și din alte instituțiii, au mers special la medic pentru a obține certificat de handicap ușor, inclusiv pentru platfus.
„Ce am făcut în cazul copiilor care aveau handicap de gradul IV. Am tăiat. Handicap de grad IV sau handicap ușor înseamnă platfus, diferite dermatite, ceva ce nu te împiedică să funcționezi social, să te integrezi. Și se abuza foarte, foarte mult. Inclusiv mulți din primărie. Și din instituții publice care știu despre acest lucru și s-au dus și au găsit că avea un mic handicap. Și medicul i-a dat ușor”, a declarat primarul general la Interviurile Buletin de București.
Deși susține că era „o aberație statistică”, Ciprian Ciucu nu a putut indica un număr estimativ de funcționari publici care beneficiau de stimulentul pentru copiii cu dizabilități. În schimb, susține că „toți colegii” reușiseră să obțină un astfel de certificat.
„Nu știu, dar știu, mi s-a spus că „băi, sunt prea mulți”. Eu vorbesc cu colegii, toți și-au făcut. Da? Și atunci, ok, de handicapul grav nu ne-am atins. Doar de cel ușor. S-a spus asta undeva? Nu, Ciucu e rău”, a adăugat edilul.
Cum se stabilește gradul de handicap, potrivit legii
Pentru obținerea unui certificat de handicap, solicitantul trebuie să depună documentele medicale la DGASPC, instituție responsabilă de evaluarea dosarului, stabilirea încadrării în grad și emiterea certificatului. Gradul de handicap se stabilește în funcție de severitatea afecțiunii și răspunsul la tratament (criterii medicale și medico-psihologice), dar și a impactului psihosocial (limitări de activitate și restricții de participare).
Prin corelarea celor două evaluări, se stabilește gradul de handicap. Cel ușor corespunde unei afectări ușoare, fără limitări sau cu limitări de activitate şi restricţii de participare uşoare.
Potrivit criteriilor stabilite prin ordin de ministru, condițiile de sănătate care pot corespunde unei afectări funcționale ușoare sunt diverse și acoperă mai multe categorii de afecțiuni, de la boli cardiovasculare și respiratorii până la afecțiuni, renale, dermatologice sau neurologice.
Printre acestea se numără: insuficienţă cardiacă – clasa I NYHA (fără limitări ale activității fizice obișnuite, anumite forme de astm controlat prin tratament, tulburări uşoare de auz sau de vedere, psoriazis sau alte dermatoze imuno-inflamatorii localizate (ce afectează o suprafață redusă și nu o zonă sensibilă), forme uşoare de anemie sau cu remisiune, hepatită cronică uşoară, tulburări ușoare de coordonare și echilibru sau anumite forme de epilepsie cu crize rare, sub tratament, etc.
De asemenea, pot fi luate în considerare și alte boli, tulburări sau afecțiuni care nu sunt menționate expres în listă, inclusiv cele cronice sau genetice, dacă necesită tratament ori servicii de abilitare și reabilitare pentru o perioadă de cel puțin șase luni sau îngrijiri paliative.
Însă legea prevede explicit că prezența unei afecțiuni reprezintă o premisă, dar nu conduce obligatoriu la dizabilitate, precum și că diagnosticul medical trebuie corelat cu evaluarea psihosocială.
Mai mult, Ciprian Ciucu aduce în discuție inclusiv o presupusă redirecționare a fondurilor către copiii cu afecțiuni oncologice: „Dar copiii bolnavi de cancer, care n-au bani de tratament? Și am luat banii de acolo, de la handicapul ușor, și i-am dus acolo unde este nevoie de ei. A scris cineva de lucrul acesta? Nu.”
Precizăm că nu este vorba despre un proiect nou, căci copiii cu afecțiuni oncologice oricum ar fi trebuit să benefecieze de acest ajutor în baza certificatului de handicap. Ciprian Ciucu face referire la noile criterii de eligibilitate, aplicate de la 1 ianuarie 2027, potrivit cărora cel puţin un părinte/ reprezentant legal al copilului trebuie să aibă domiciliul stabil în București, de cel puțin 12 luni consecutive, pentru cererile nou depuse.
Însă condiția de vechime a domiciliului nu se va aplica în cazul copiilor cu afecțiuni hemato-oncologice, care urmează un tratament medical de lungă durată într-o unitate sanitară de pe raza Municipiului București, după cum a scris Buletin de București aici.
Fenomentul certificatelor de handicap ilegale, invocat în prag de tăieri
Ciprian Ciucu nu este primul politician care invocă abuzuri în sistemul de eliberare a certificatelor de handicap, fără să prezinte date concrete. Spre finalul anului trecut, fostul ministrul al Sănătății, Alexandru Rogobete (PSD), a declarat că aproape jumătate dintre certificatele de handicap aflate în plată ar fi nejustificate sau false, situație care impune măsuri urgente.
La acel moment, Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) a contestat declarația fostului ministru, în absența prezentării unor date oficiale, rapoarte publice sau metodologii clare care să susțină această afirmația, potrivit Jurnal Social.
Drepturile persoanelor cu dizabilități nu sunt un privilegiu și nu pot fi puse sub semnul întrebării prin afirmații generale și nefundamentate.
Inclusiv premierul Ilie Bolojan (PNL) a invocat suspiciuni privind emiterea certificatelor de handicap, după eliminarea scutirii integrale de la plata impozitelor pe proprietate, însă fără a prezenta date concrete.
„Din verificările care au fost făcute, cel puţin acum, a rezultat că există un număr, din păcate, destul de important, de certificate care nu au fost eliberate în bună regulă. Şi atunci în loc să poţi să dai un sprijin direct celor care într-adevăr sunt netransportabili şi au probleme foarte grave – dar care ar fi într-un număr suportabil pentru România – datorită faptului că de-a lungul anilor, cu mare probabilitate, o parte din aceste documentaţii nu au fost emise în bună regulă, plaja de beneficiari s-a extins foarte mult. Şi oameni care în condiţii normale nu ar trebui să beneficieze de aceste drepturi, practic, le consumă rezerva pe care ţara aceasta o are pentru această categorie”, a declarat Ilie Bolojan, potrivit Libertatea.
Ciprian Ciucu a fost de acord cu votul secret din CGMB: „Veștile proaste sunt orfane”
Întrebat despre votul secret din Consiliul General, propus de colegul său de partid Andrei Badiu, primarul Ciprian Ciucu a recunoscut că acesta a făcut parte din strategia sa de a-și asigura majoritatea, întrucât aleșii locali din partea celorlalte partide nu voiau să-și asume tăierile propuse.
„Veștile bune au foarte mulți părinți. Veștile proaste, chiar dacă sunt corecte, au foarte puțini părinți. Sunt orfane. Și atunci, pentru că era o decizie pe care mulți nu voiau să și-o asume, am zis Ok, e o decizie corectă, da?
Am justificat-o, cât de mult am putut, pot să o fac în continuare. Dacă se dovedește că nu a fost o decizie corectă, măcar una din cele patru, putem să revenim, nu văd o problemă.
Pentru a nu expune Consiliul General și pentru a nu fi atacați, eu asumându-mi să fac lucrurile care sunt dificile și nu-mi aduc deloc capital electoral, am fost de acord cu acest lucru. Și vă spun cinstit, nu o dau cotită, este purul adevăr. Am fost de acord și Consiliul General a luat decizia corectă”, a declarat primarul general.
Amintim, la votul secret, cei 14 consilieri din online nu s-au putut exprima.
Programul de stimulente pentru adulții cu dizabilităţi, suspendat până în noiembrie 2030
Cu privire suspendarea programului de stimulente pentru adulții cu dizabilități până în noiembrie 2030, primarul general a declarat că a propus această măsură, astfel încât Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB) să poată plăti restanțele acumulate, de peste 650 de milioane de lei. Ciprian Ciucu promite predictibilitate și asigură că fiecare beneficiar va primi 250 de lei lunar până la achitarea integrală a datoriilor.
„Am zis așa: cât este suportabil bugetar?. Că dacă este suportabil bugetar să le plătim mai repede, le vom plăti mai repede. Dar oamenii vor primi, predictibil de acum, și am zis 250 de lei pe lună, pentru fiecare în parte, cu predictibilitate. În acest fel, se va epuiza datoria în 2030, deci în patru ani de acum înainte. Dacă o să avem bani putem să plătim și mai repede, nu ne oprește nimeni. Și dăm 5 milioane de lei pe lună, dar depinde de bani. Și atunci, în cel mai rău scenariu, suspendăm doar patru ani să nu mai primim alte dosare, până în momentul în care epuizăm datoriile curente.
Dacă nu făceam acest lucru, deja oamenii mergeau în justiție, li se indexau, și în loc să plătești, 2.000 de lei cuiva, îi plăteai 8.000 de lei sau 160.000 de lei sau ce mai decide instanța. Și am pus Primăria la adăpost, fără ca oamenii care au depus deja dosare să fie afectați. Din contră, să mă asigur că avem acei bănuți ca să îi plătim în fiecare an”, a mai precizat edilul.
Ciprian Ciucu adaugă că, la o rată de 500 de lei – cuantumul stabilit în 2017 pentru stimulent, costurile lunare se ridică la circa 260 de milioane pe an.
„La 250 de lei pe lună, înseamnă un efort financiar de 130 de milioane de lei pe an. E mult, dar e suportabil. Deja 260 de milioane pe an, nu mai este suportabil că nu mai vin banii. Mie îmi vin cote în fiecare lună, undeva la 300-400 de milioane de la Guvern. 300 de milioane înseamnă plata aproape pe o lună, să-i dai numai pe aceste stimulente. Și atunci, da, este o decizie nepopulară, pentru că nu mai primim alte dosare, dar mă asigur că stabilizez financiar această Primărie. Toți au fugit de deciziile astea, nu știau cum să nu deschidă subiectul. Credeți că eu voiam să fac asta ca politician? Să mă înjure lumea?”.
Măsura a fost contestată de societatea civilă, care a subliniat că Bucureștiul rămâne un oraș ostil față de persoanele cu dizabilități, deși România are un regulament pentru accesibilizare spațiilor publice încă din anul 2000.
Urmăriți interviul integral pe canalul de YouTube Buletin de București:
