Ciprian Ciucu este al treilea primar general, după Gabriela Firea și Nicușor Dan, care încearcă să unească sistemul de termoficare, producție de agent termic cu distribuția, pentru a salva, astfel, Termoenergetica. Prima tentativă a eșuat și a dus la falimentul RADET.
Ciprian Ciucu a anunțat, miercuri, că dorește înfiinţarea SACET, adică Serviciul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică.
„În toată ţara s-au unificat producţia cu transportul, este o logică economică în spate. Este nevoie să eliminăm această aberaţie administrativă. Povara PMB e imensă, ne-am împrumutat să plătim subvenţia. Dacă am face acest lucru, nu ar mai exista penalități, iar fără acestea, vom putea duce banii în şantiere să nu mai avem pierderi.
75% din reţeaua primară este neînlocuită, acolo sunt cele mai multe pierderi. Sunt conducte vechi de 50-60 de ani. Au început sa scadă pierderile, e important, de aceea avem şantiere”, a explicat Ciprian Ciucu într-o conferință de presă.
Banii bucureștenilor nu merg către modernizarea rețelei
Separarea producător-distribuitor a fost introdusă în București în 2002 și a creat un cerc vicios: sistemul de distribuție este subvenționat în proporție de 80% de Primăria Capitalei, dar aceasta întârzie plățile, ceea ce face ca societatea care-l administrează, astăzi Termoenergetica, să nu poată facă plățile către producătorul de agent termic, astăzi ELCEN. În acest fel se adună penalități uriașe.
RADET, regia care administra anterior sistemul de distribuție, a intrat în faliment în 2019, tocmai din acest motiv. Actualul administrator, Termoenergetica, a ajuns deja la datorii de două miliarde de euro, potrivit lui Ciprian Ciucu.
Primarul general susține că, în prezent, profitul ELCEN este alcătuit doar din plățile Termoenergetica, singurul client real al companiei de stat. Altfel spus, banii bucureștenilor ar trebui să meargă la repararea sistemului de termoficare, nu către bugetul de stat.
Mai mult, Ciprian Ciucu a ridicat și problema tehnologiei învechite din cadrul centrelor de producție a energiei termice din Capitală. Dacă cele două companii ar fuziona sub aceeași cupolă administrația ar putea începe și procesul de retehnologizare a punctelor de producție a agentului termic.
În cadrul aceleiași conferințe primarul general a mai transmis și faptul că o mare parte din gaura bugetară este cauzată și de pierderile pe care Termoenergetica le are din cauza conductelor învechite.
„Avem pierderi masive de agent termic prin conductele vechi. În plus, costurile fixe se împart la o cantitate consumată de energie tot mai mică. Consumul actual a scăzut la jumătate în ultimii 25 de ani. E un sistem gândit să ofere energie marilor consumatori industriali din jurul Bucureştiului.
Nu tot ce este produs ca pierdere de Termoenergetica e recunoscut de ANRE. Există o pierdere recunoscută, de 22%. Acum, în iunie 2026, pierderea reală e la 38%. Pe reţeaua principală sunt cele mai multe pierderi. Au scăzut pierderile, dau roade investiţiile din sistemul de termoficare. Sper să scadă cât mai mult”, spune primarul.
Pierderile pe care ANRE prin intermediul auditelor energetice le recunoaște sunt facturate cu o cotă de TVA de 9%, însă cele nerecunoscute, taxate cu 20%, adună alte 96,5 milioane de lei la datoriile pe care Termoenergetica le are deja.
Șeful primăriei generale avertizează și asupra prețului gigacaloriei „stabilit politic”, pentru care PMB trebuie să acorde compensații. Din prețul total de 921,82 lei, cât costă în prezent gigacaloria, Termoenergetica plătește doar 485,37 de lei, iar vânzarea către populație se face cu doar 330 de lei, cu 150 de lei mai puțin față de prețul de cumpărare.
Problema datoriilor Termoenergetica, rezolvată parțial cu Ministerul Energiei și ANRE
În cadrul aceleiași conferințe de presă, primarul Capitalei a explicat și care au fost rezultatele obținute în urma discuțiilor pe care le-a avut atât cu reprezentanții din Ministerul Energiei cât și cu Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Potrivit acestuia, în prezent s-a obținut o modalitate prin care compania din subordinea primăriei să poată plăti și o parte din baza datoriei care adună penalități. Măsura vine în contextul în care, până acum, Termoenergetica a fost obligată să plătească cu prioritate penalitățile, în vreme ce baza datoriei acumula în continuare penalități pe zi.
De asemenea, edilul a explicat că plata facturilor către ELCEN nu se va mai face respectând decalajul de 15 zile, întrucât acest lucru contribuia și el la acumularea penalităților de plată.
„Sistemul pus în loc e fix acelaşi. Termoenergetica are fix aceleaşi hibe pe care le avea şi RADET, administrativ şi structural. Am schimbat sigla, dar am păstrat mecanismul care a falimentat RADET.
Termoenergetica a ajuns azi la datorii de 1,75 de miliarde de lei către ELCEN si penalităţi de 410 milioane. Bugetul PMB e de 5-6 miliarde pe an”, a spus primarul general Ciprian Ciucu despre situația companiei de distribuție a agentului termic.
Trei primari au încercat să unească sistemul de termoficare
Memorandumul de transfer al Electrocentrale București (ELCEN) inițiat de Ciprian Ciucu reprezintă a treia încercare de a rezolva aceeași problemă structurală la sistemul de termoficare din Capitală: separarea producției de căldură, realizată de ELCEN și distribuția propriu-zisă, care cade în sarcina Termoenergetica.
Prima încercare de acest fel îi aparține fostului edil social-democrat Gabriela Firea, care încă din 2016, la scurt timp după ce s-a instalat în scaunul de primar, a propus fuzionarea ELCEN-RADET. Propunerea a venit ca ssoluție pentru problemele tehnice și financiare dintre cele două companii.
Un an mai târziu, în 2017, aceasta a încercat din nou să fuzioneze cele două companii prin cumpărarea acțiunilor ELCEN, însă această variantă nu a avut succes.
Mai apoi, Nicușor Dan, ca primar, a reluat aceeași idee pe 18 februarie 2025, susținând că fuziunea dintre ELCEN și Termoenergetica sub controlul Primăriei ar rezolva problema. Acesta a argumentat la momentul respectiv că „degeaba schimbăm conductele, dacă nu există agent termic care să treacă prin ele”.
Cu toate acestea, fostul edil a precizat și că integrarea ar fi presupus resurse financiare suplimentare din partea Guvernului, care erau greu de obținut cu un buget municipal diminuat, față de anul anterior.
Practic, trei primari consecutivi – Gabriela Firea, Nicușor Dan și acum Ciprian Ciucu au susținut aceeași soluție de fond, fără ca vreunul să reușească până acum să o și implementeze.
CGMB a votat chiar și de principiu pentru fuziune dar blocaje birocratice au împiedicat, până acum, punerea în practică — motiv pentru care s-a ajuns la actuala variantă, prin memorandum guvernamental, cu Ministerul Energiei implicat direct.
