După ce seara trecută Călin Georgescu a fost reținut pentru 24 de ore, în urma audierilor, Tribunalul București a decis ca fostul candidat la prezidențiale să fie plasat sub control judiciar. Decizia a fost contestată de către procurorii DIICOT, care ceruseră aplicarea măsurii de arest preventiv, conform Digi24.
Aplicarea măsurii controlului judiciar îi permite fostului candidat la prezidențiale să fie cercetat în libertate, însă vine cu o serie de obligații. În cazul în care aceste obligații și restricții nu sunt respectate, măsura poate fi înlocuită cu cea a arestului la domiciliu. Una dintre obligațiile pe care Călin Georgescu le are este de a semna controlul judiciar la Poliția Buftea.
Sute de persoane au fost prezente în fața Tribunalului București pentru a-l susține pe Călin Georgescu.
De ce se ceruse arestul preventiv
Procurorii din cadrul DIICOT au solicitat ca fostul candidat Călin Georgescu și afaceristul Ionel Rusen să fie arestați preventiv pentru 30 de zile, în urma discuțiilor dintre cei doi inculpați privind plecarea din România.
Mai precis, Călin Georgescu intenționa să ceară azil politic în Italia, după ce scăpa de controlul judiciar, și să cumpere un imobil în Toscana, în valoare de 1,2 milioane de euro, care să aibă altă locuință mai mică, o anexă, „cum se fac toate casele în Italia pentru servitori”, potrivit stenogramelor citate de Agerpres.
Propunerea de arest preventiv a fost respinsă de Tribunalul București, astfel că cei doi inculpați au fost plasați sub control judiciar. Urmează ca judecătorii Curții de Apel să se pronunțe asupra contestației DIICOT.
În prezent, față de fostul candidat se fac cercetări pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave conform Digi24. Gruparea vizată de ancheta DIICOT s-ar fi prezentat unor oameni de afaceri români drept intermediari de încredere pentru obținerea unor finanțări externe uriașe.
Victima principală ar fi omul de afaceri Răzvan Leu, din Buzău, care a depus plângere la DIICOT încă din ianuarie 2024.
Mai precis, omului de afaceri i s-ar fi promis acces la o linie de credit de 6 milioane de euro, sumă majorată ulterior la 15 milioane de euro, condiționată însă de depunerea unor garanții financiare. Victima ar fi transferat, în total, peste 1,1 milioane de euro — peste un milion de euro inițial, apoi încă 100.000 de euro, sub pretextul majorării finanțării —, bani care ar fi ajuns direct în conturile controlate de membrii grupării.
În acest context, Călin Georgescu a fost ridicat din trafic, de către DIICOT, în timp ce se deplasa spre o sală de sport din Otopeni. Politicianul s-a întors mai apoi la locuința sa din Mogoșoaia pentru a lua parte la perchezițiile efectuate.
În urma acestora, anchetatorii au ridicat mai multe documente, sume de bani, două dispozitive de bruiaj aflate în mașina lui Georgescu, dar și alte probe ce urmează să fie analizate. Perchezițiile au durat mai bine de nouă ore, urmate de audierea politicianului.
Potrivit informațiilor apărute în presă, audierile au durat și ele câteva ore, însă Călin Georgescu a invocat dreptul la tăcere și nu făcut declarații în fața anchetatorilor.
Nu e prima dată când Georgescu este oprit în trafic de anchetatori
Călin Georgescu a mai fost ridicat în trafic pe 26 februarie 2025, când a fost oprit în trafic de polițiști și dus, cu mandat de aducere, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru audieri.
Atunci, procurorii au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lui, pentru instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată, și alte infracțiuni conexe, și i-au impus măsura controlului judiciar, pe o durată inițială de 60 de zile — măsură care avea să fie prelungită și contestată, cu decizii contradictorii ale instanțelor, timp de peste un an.
Dincolo de ancheta deschisă luni, Călin Georgescu este parte în alte două dosare penale de anvergură. Primul este cel privind acțiunile împotriva ordinii constituționale — cunoscut informal drept „dosarul tentativei de lovitură de stat” —, în care este judecat alături de mercenarul Horațiu Potra și alți 21 de inculpați. Rechizitoriul, de 327 de pagini, a fost finalizat pe 15 septembrie 2025 și detaliază un presupus plan de „acțiuni violente cu caracter subversiv”, programate pentru 8 decembrie 2024 — ziua turului al doilea al alegerilor prezidențiale anulate.
După camera preliminară, în care Georgescu și Potra s-au confruntat pentru prima dată în instanță pe 15 decembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, pe 6 august 2026, că procesul poate începe pe fond.
Al doilea este dosarul de propagandă legionară, în care Georgescu a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025, acuzat de promovarea unor „idei, concepții și doctrine fasciste, legionare și xenofobe”, prin interviuri și materiale video difuzate între iunie 2020 și mai 2025. Judecătoria Sectorului 1 a validat rechizitoriul pe 9 decembrie 2025, iar procesul pe fond este în curs.
Controlul judiciar impus în acest dosar i-a fost ridicat definitiv lui Georgescu pe 3 aprilie 2026, de Tribunalul București, decizie care i-a permis, printre altele, să poată părăsi România — măsura preventivă fiind distinctă de judecata pe fond, care continuă.
