Reabilitarea și dezvoltarea Complexului Feroviar al Capitalei reprezintă nu doar o necesitate pentru buna funcționare a Bucureștiului, ci și un lucru firesc pentru o capitală cu adevărat europeană. Ignorate complet sau în cel mai bun caz ținute la sertar, ideile și propunerile din ultimii 30 de ani privind înființarea Căilor Ferate ale Bucureștiului sunt astăzi pe masa discuțiilor la nivelul tuturor autorităților locale și centrale. Documentele obținute de Buletin de București sunt ghiduri și strategii care au toate șansele să devină realitate ținând cont de perspectivele de dezvoltare ale Capitalei și zonei metropolitane pentru următorii 50 de ani.
Gara de Est este cunoscută în mentalul colectiv sub numele de Gara Obor, datorită proximității cartierului omonim. Inaugurată în 1903, la 31 de ani distanță de Gara de Nord, stația mai servește astăzi doar câtorva perechi de trenuri. Majoritatea sunt de navetă către municipiul Fetești din județul Ialomița, însă, surprinzător, o garnitură este dedicată Gării de Nord.
Plecarea este la ora 8 și 35 de minute în fiecare zi iar întoarcerea este programata pentru ora 15:56. Este practic singura legătură interubană care atestă, istoric vorbind, trecutul edificiului. Pe vremuri, de aici se ajungea direct la Gara Băneasa, printr-o linie dedicată ce străbătea cartierele Colentina si Tei. Astăzi legătura încă mai exista, dar e mai lungă cu câțiva kilometri buni, pentru că trenurile trebuie să iasă în centura feroviară, să ocoloască Bucureștiul prin Nord, apoi să intre prin vestul orașului pentru a ajunge la principala poartă a Capitalei.
Aflată aproape de centrul orașului, la numai trei kilometri de Centrul Vechi, Gara Obor are un potențial enorm în ecuația unui transport local sustenabil. Viziunea specialiștilor înseamnă transformarea gării în nod intermodal, cu legături către mijloacele STB, la pachet cu un parc linear și un muzeu în clădirea veche, construită în stil neoromânesc, și care e deja monument istoric.
“Procesul de regenerare urbană se poate racorda sistemului de valori universale ecologice generale, ce pot fi implementate în vederea obținerii unui ambient construit sustenabil. Deși ne aflăm într-o stare continuă de regăsire a unui mobil de dezvoltare a societății, imperativele ecologice, protecția și dezvoltarea mediului natural rămân constante ce pot crea baza pe care se poate construi un viitor cu adevărat sustenabil. Aceste aspecte ecologice odată identificate pot crea „infrastructura” la care se pot racorda celelalte componente definite de sintagma dezvoltării sustenabile, prin componenta socială și cea economică”, se arată în analiza specialiștilor.
Alte planuri prevăd o conectare directă a Gării de Est cu Gara de Nord, printr-un tunel în care ar trebui înființare șapte stații.
Recent, primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, a anunțat că va lansa în dezbatere publică proiectul de regenerare urbana a perimetrului aferent Gării de Est.
“Mare parte din investițiile necesare pentru regenerarea acestui pol urban vor fi propuse spre finanțare prin intermediul PNRR și prin Programul Operațional Regional București-Ilfov, precum și prin intermediul altor surse de finanțare nerambursabile de la Bugetul de Stat sau din fonduri structurale”, a scris edilul pe pagina de Facebook.
Cu sau fără regenerare, Gara Obor figurează deja în planurile privind introducerea serviciilor de tren urban care au ca termen de implementare anul 2030. De aici ar urma să plece patru trenuri urbane:
- T4 – Gara Obor – Chiajna – Gara de Vest
- T5 – Gara Obor – Jilava – Gara de Vest
- T8 – Gara Obor – Tunari – Aeroport T1
- T11 – Gara Obor – Brănești – Islaz
CITESTE ȘI
