Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Monday , 22 July 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainPolitic

Alternativa „subţire” pentru stânga dâmboviţeană. DEMOS n-a strâns semnături pentru Capitală, dar și-a încercat norocul la S1

299
cars on road near brown concrete arch during daytime
sursă: Unsplash

Partidul Democraţie şi Solidaritate (DEMOS), care se poziţionează doctrinar ca fiind de stânga progresistă, a renunţat la candidatura pentru Consiliul General al Capitalei, pentru că nu a putut strânge semnăturile necesare. În schimb, micul partid s-a înscris la alegerile pentru Consiliul Local al Sectorului 1. Dacă până acum DEMOS nu fusese pe niciun buletin de vot, acum are reprezentanţi şi în Capitală, şi în ţară – la Buzău).

Pentru votanţii de stânga care nu vor să ia în calcul PSD, opţiunile sunt puţine. Mai sunt câteva care se poziţionează ca fiind de centru-stânga, este şi unul de extremă stânga, fără ca vreunul să iasă în evidenţă din pluton. Nici DEMOS nu reuşeşte să se desprindă vizibil. „Mai există Demos?”, este întrebarea care se ridică la aproape patru ani de când partidul nu a reușit să strângă numărul de semnături minim cerut de legea electorală, și la care reprezentanții partidului au răspuns într-un interviu anterior acordat Buletin de București.

Echipa Demos Buzău, candidat la primărie George Epurescu

Rămâne întrebarea „ce-ar fi fost dacă”? Demos avea planul pus pe hârtie, pentru eventuala candidatură la CGMB. Iar reprezentanţii partidului au stat de vorbă cu jurnaliştii BdB şi au subliniat ideile pe care le-ar fi implementat. O discuţie pur teoretică – şi în cazul în care le-ar fi fost acceptată candidatura, şansele erau oricum minime să intre în Consiliul General.

Ideea pivotală

Platforma politică pentru București a Demos pune în centru oamenii, potrivit lui Ionuț Tudor, secretarul general al partidului. Programul pleacă de la juxtapunerea celor doi poli opuși ce definesc orașul și traiul în București – bogăție luxuriantă alăturată unei sărăcii lucii.

„Mi se pare important să punem în centrul discuțiilor oamenii. A existat o apetență pentru politici publice orientate către infrastructură, complet de înțeles. În același timp, este de neînțeles o anumită viziune a austerității care pune accentul doar pe infrastructură, fără să mai ia în considerare simultan grija pentru oameni. Aceasta se face prin intermediul serviciilor publice. (…) Ca societate civilizată, cred că este obligația noastră să facem tot posibilul să asigurăm minim de condiții decente și onorabile pentru oricine trece prin București”, spune Ionuț Tudor.

Întrebat despre „strategia” de abordare a discuțiilor din Consiliu, a modului prin care se vor impune și a rolului pe care consideră că reprezentanții partidului îl vor juca, I. Tudor spune că este unul dual.

„Ședințele de Consiliu și forurile de acest tip nu sunt întotdeauna dominate de un tip de raționalitate publică sau de un interes general pe care cu toții ni l-am dori, desigur. În primul rând, și poate cel mai important, avem rolul de a propune politici publice. În momentul în care ajung pe agenda publică, ele nu mai pot fi deturnate sau nu mai pot fi răsturnate: presa are acces la ele, publicul are acces la ele. Obiectivul nostru principal, rolul nostru primordial, este cel de a propune politici publice.

FOTO: Şedinţă CGMB

A doua componentă ține de capacitatea noastră, oarecum individuală, ca în ședințele de Consiliu să putem argumenta sau contraargumenta cu privire la orice inițiativă sau orice propunere din cadrul Consiliului cu privire la viitorul Capitalei. Până la urma urmei, putem să promitem activitate și implicare, dar aceasta trebuie demonstrată. Este șansa noastră și trebuie să o justificăm la maxim. Ne-am aventurat în această direcție, trebuie să o facem să conteze.”

Care ar fi primele proiecte pe care le-ați înainta? Sau care ar fi atât cea mai presantă problemă sau mai ușor rezolvabilă?

Ionuț Tudor: „După cum bine constatăm din traiul cotidian al Bucureștiului, sunt mai multe probleme simultane – multe aspecte care trebuie adresate. Anumite categorii de oameni se confruntă cu o serie de probleme de un anumit tip, altă categorie cu alt tip de probleme. Întrebarea este «Trebuie sau putem să prioritizăm anumite categorii sociale în detrimentul altora?» E o întrebare legitimă, la care este dificil de răspuns. 

De o urgență majoră ar fi, de pildă, punerea în ordine a documentelor pentru persoane defavorizate. Încă mai avem probleme, deși s-au făcut pași importanți. A nu avea documente înseamnă a nu avea o serie de facilități de tipul cantină sociale, beneficii financiare,diverse posibilități de locuire ș.a.m.d. 

Însă și ea trebuie să fie însoțită simultan de o serie de alte măsuri – dezvoltarea unei rețele de cantine sociale, o măsură pe care nu o considerăm neapărat complicat de implementat. Sau înființarea de rețele de piețe țărănești volante, care nu necesită investiții majore din partea primăriei sau un efort logistic foarte amplu. Cred că asta ar ajuta foarte mult în condițiile inflației existente și a prețurilor crescute. Ar ajuta chiar și calitatea vieții, pentru că ai acces la alimente sănătoase și ieftine, în proximitate”. 

Un alt exemplu de problemă prioritară, dar care necesită un „efort concentrat” ar fi înființarea de farmacii municipale cu prețuri scăzute, destinate, în special, persoanelor cu probleme financiare: „Medicamentele sunt, pentru o bună parte din concetățenii noștri, o prioritate zilnică”. Ar fi vorba despre niște farmacii care să funcționeze în regim non-profit dar să fie capabile să fie auto-sustenabile. Demos consideră farmaciile municipale o idee necesară la nivel național. 

Spații verzi și aerul poluat

Platforma politică Demos cuprinde și o serie de puncte prin care luptă pentru „mai mult spațiu verde”. Printre acestea se numără acordarea de sprijin pentru ideea „coridoarelor verzi” care să conecteze zonele de verdeață din Capitală precum și pentru ideea centurilor verzi din jurul orașului, accesibilizarea parcurilor și crearea de noi spații verzi în cartiere mărginașe și sărace și axarea pe folosirea plantelor perene, nepretențioase și neinvazive, în favoarea „plantelor sezoniere decorative”.

Legat de un subiect care a fost foarte des întâlnit în politică, în ultimii ani, și anume folosirea drumului forestier din Pădurea Băneasa de către locuitorii din cartierul rezidențial Greenfield, secretarul general susține că „spațiile verzi nu sunt negociabile”:

„Trebuie să subliniem că spațiile verzi nu sunt negociabile, trebuie să primeze pentru că de ele ne bucurăm toți. Toată suflarea din București este nemulțumită cu privire la calitatea aerului, iar principala modalitate prin care putem să avem o calitate optimă a aerului este prin extinderea de spații verzi, nicidecum prin îngrădirea sau eliminarea lor (…) Bucureștiul trebuie să fie blindat de păduri, care să fie capabile să absoarbă excedentul de dioxid de carbon și de alți poluanți de la nivelul Bucureștiului.

Arderile ilegale de deșeuri, un factor care contribuie semnificativ la nivelul de poluare a Bucureștiului și a zonelor din împrejurimi, sunt un lucru față de care reprezentanții Demos își propun să fie „tranșanți” și să lupte „fără nicio rezervă, prin toate mijloacele legale pe care le vor avea la dispoziție”. Un program prin care să fie stopate aceste acte ilegale se leagă și de „extinderea și armonizarea” zonei metropolitane, dar și ideea unui inel feroviar în jurul Bucureștiului.

Atât zona metropolitană” cât și inelul feroviar din jurul Capitalei au fost idei înaintate și în trecut, însă s-au pierdut pe parcurs. În cazul inelului feroviar, ar fi fost invocată lipsa de fonduri: „Vrem să scoatem de la naftalină această soluție (…) există niște obiective de investiții care, indiferent cât de mult ar costa, sunt totuși necesare și vor aduce beneficii, indiferent de care ar fi problema imediată”. 

Problematica locuirii

Potrivit celui mai nou raport ActiveWatch, peste 30.000 de persoane/familii vulnerabile au depus dosare pentru locuință socială în perioada 2010-2022, dintre care au fost acoperite numai 3% din cererile înregistrate, în ultimii 12 ani. În 2020, Gabriela Firea, Primarul General al Capitalei în perioada aceea, înmâna repartiții sociale într-un bloc-șantier, cu 10 zile înainte de alegeri. Imobilul din Prelungirea Ghencea ar fi trebuit finalizat în luna august a anului 2020, însă construcția nu este terminată nici acum.

Ionuț Tudor: „Eu pot să înțeleg faptul că am avut perioade de pandemie, pot să înțeleg că anumite venituri ale primăriei au scăzut în perioada pandemică, pot să înțeleg că prioritățile au fost considerate a fi altele. Ceea ce nu putem înțelege este de ce se insistă pe o anumită politică a austerității. Anumite acțiuni, la un nivel atât de amplu cum este Bucureștiul, pot fi gândite simultan.

Nu există nicio incompatibilitate între a schimba rețelele de alimentare cu apă și căldură ale Bucureștiului și construcția de locuințe sociale. Administrația curentă a considerat că locuințele sociale nu sunt prioritare. Mi se pare că rolul nostru este de a revizui și revizita viziunea politică și de a accentua necesitatea de locuințe sociale, în condițiile în care constatăm că, odată cu creșterea inflației, au crescut chiriile. Este un mers aproape inerent al oricărei economii.

Potrivit reprezentantului Demos, locuințele sociale ar trebui să vină la pachet cu alte măsuri, precum introducerea în circuitul pieței a celor 25% de imobile din București care nu sunt locuite și impozitarea progresivă în funcție de numărul de locuințe pe care cineva le deține, idee ce se poate aplica și când vine vorba de autoturisme:  

„Maniera în care proprietarii consideră că se folosesc de bun prin lăsarea lui în paragină nu este benefic pentru București (…) Este o chestiune care ține de politică publică și care nu a fost ridicată în societatea noastră. Impresia că există un număr infinit de imobile la dispoziție și oricine poate cumpăra șapte case fără să distorsioneze piața ne duce în situații precum cea actuală cu privire la chiriile din București și nu numai. Aici se poate discuta cu privire la ajustarea impozitelor atât cu privire la imobile cât și cu privire la automobile”.

Piețe volante și economia socială

Ionuț Tudor: Economia socială este crucială din punctul nostru de vedere prin prisma reglementării la nivel național și a susținerii din partea Uniunii Europene, nu doar legislativ. Drept dovadă, în ultimii ani, avem o excluzie la nivel național de cooperative și asociații. Marea majoritate sunt în domeniul agricol dar vedem cum, încetul cu încetul, au început să reapară casele de ajutor reciproc și ne întrebăm «nu putem extinde această filosofie de organizare economică și mai mult?»

Cooperativele nu ar avea numai un impact economic, ci și unul de natură socială, respectând și principiul lanțului scurt de aprovizionare.

Centru de sprijin pentru lucrători

În programul politic se pune accentul pe mai multe tipuri de persoane care pot avea nevoie de ajutor, precum oamenii în vârstă, singuri și cu pensii infime, persoanele, și în special femeile, victime ale violenței domestice, dar și muncitorii exploatați. Una dintre propunerile Demos este înființarea unui centru de sprijin pentru lucrătorii din București, oricine ar fi aceștia.

Ionuț Tudor subliniază faptul că nu este vorba despre o suprapunere de atribuții cu Inspectoratele Teritoriale ale Muncii (ITM), ci de o compensare a activității acestora, oarecum deficitară: „nu au suficient personal ca să poată să-și îndeplinească obligațiile prevăzute de lege – control al activităților lucrative, astfel încât să se asigure că drepturile angajaților sunt respectate. Controalele apar sporadic, rareori, și atunci când se întâmplă un accident.”

Atât românii care vin din alte orașe să lucreze în București, cât și străinii care vin să lucreze în România, se pot confrunta cu multe tipuri de probleme când vine vorba de respectarea drepturilor. Al Jazeera a realizat un reportaj despre câțiva dintre migranții veniți din Sri Lanka, care prezintă un caz des întâlnit al migranților păcăliți să vină în București care ajung să livreze mâncare în „timpul liber”, pentru a supraviețui și plăti datoriile, locuind, de multe ori, în condiții improprii.

Sursă: Cosmin Pojoranu

În general, este vorba despre „persoane despre care nu știm foarte multe, le vedem, dar nu avem nicio siguranță că drepturile lor sunt respectate – nu știm nimic despre ei. Aici sunt incluşi și românii care vin din afara Bucureștiului să lucreze în Capitală”, spune secretarul general Demos.

Scurt istoric

Platforma Demos a fost înființată în 2015, și-a lansat manifestul în 2016 și în 2018 și-a înregistrat un partid, Partidul Demos. Acesta este „un nou partid cu orientare de centru stânga, progresistă și ecologistă”, spune Claudiu Crăciun.

Este a patra tentativă eşuată a partidului de a a atinge pragul necesar de semnături pentru validarea candidaturii. Ultima oară a fost în 2020, tot pentru CGMB. În 2019, aceștia nu au atins nici pragul pentru prezidențiale, strângând în jur de 13.000 de semnături, și nici pragul minim de semnături pentru Parlamentul European.

pe același subiect

ArticoleȘtiri

FOTO | Incendiu la un restaurant din cartierul Aviaţiei

Acoperișul unui restaurant a luat foc în această dimineaţă în imediata vecinătate...

O nouă autostradă în România: București-Giurgiu
ArticoleMain

O nouă autostradă în România: București-Giurgiu

O nouă autostradă în România: caietul de sarcini pentru București-Giurgiu va fi...

Conducere nouă la Aeroporturi București: fina unui baron PSD și un apropriat al lui Bode
ArticoleȘtiri

Conducere nouă la Aeroporturi București: fina unui baron PSD și un apropriat al lui Bode

Conducere nouă la Aeroporturi București:  din cei 7 membri ai Consiliului de...

100 de troleibuze și 100 de tramvaie vor circula în București în septembrie. Foto Facebook Nicușor Dan
ArticoleMainTransport

Bucureștiul ajunge la 100 de troleibuze și 100 de tramvaie în septembrie

100 de troleibuze și 100 de tramvaie vor circula în București, din...