Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local
Monday , 15 April 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
Acasă Articole „Păcăliți, exploatați, captivi”. Experiența asiaticilor veniți să lucreze în București
ArticoleMainReportaj

„Păcăliți, exploatați, captivi”. Experiența asiaticilor veniți să lucreze în București

555
Sursă: Cosmin Pojoranu

Migranții din Asia plătesc sume pe care nu și le permit agențiilor de recrutări, în căutarea unui trai mai bun în București însă, de multe ori, aceștia sunt păcăliți, astfel ajungând să livreze mâncare în „timpul liber”, pentru a supraviețui și plăti datoriile. Al Jazeera a realizat un reportaj despre câțiva dintre migranții veniți din Sri Lanka, reportaj care a fost distribuit și de Profit.ro.

Potrivit Ministerului Muncii din Sri Lanka, mai mult de 300.000 de oameni au emigrat în 2022, iar între lunile ianuarie și septembrie ale anului 2023 au plecat încă 200.000 de oameni. Aceștia emigrează din mai multe motive, printre care se numără probleme de securitate, pandemia și crizele economice și politice ale țării lor. 

În ultimul an, mulți oameni din zona de sud-est a Asiei au început să fie vizibili, ajungând din bucătării, pe străzi, livrând mâncare, după cum spune Maria-Luiza Apostolescu, cercetător în măsuri publice. Potrivit ei, unii ajung aici cu o viză de student și livrează mâncare numai part-time, în timp ce alții își fac un al doilea loc de muncă din asta.

Apostolescu atrage atenția asupra faptului că nu există ONG-uri destinate ajutorului „migranților economici”, în mare parte din cauza lipsei fondurilor:

„Este greu [de asemenea] pentru români să înțeleagă că alți oameni vin aici pentru un trai mai bun. Noi suntem [de obicei] cei care emigrează,” a declarat Maria-Luiza Apostolescu, pentru Al Jazeera. 

Oamenii din spatele statutului de migrant economic

Douglas, un migrant al cărui nume real a fost schimbat, 6 zile pe săptămână prepară burgeri în bucătăria unui restaurant, iar duminica, în ziua lui liberă, livrează mâncare prin serviciul de livrare Bolt, în ture de câte 7 ore. Face 120 de lei profit pe săptămână, din livrat, după ce plătește 250 de lei pentru a-și închiria motocicleta și 30 de lei pentru a o alimenta cu benzină.  

Acesta mănâncă de două ori pe zi, linte și orez dimineața, și seara orez cu pui, „acasă”, în locuința pe care i-o asigură angajatorul. El și alți 13 migranți din Sri Lanka dorm în 7 paturi supraetajate „ca într-un spital,” după cum glumește Douglas. 

Nu munca zilnică și prost plătită este cel mai greu lucru de îndurat, potrivit lui Douglas, „cel mai greu lucru este să mă obișnuiesc cu ideea, deoarece nu de asta am venit aici. Dar pot s-o fac. Pot să încerc să am un salariu bun,” spune el. 

Douglas s-a mutat în București din Kandy, Sri Lanka, după ce a găsit o ofertă online pentru un job de menajer. Pentru a-și asigura cartea de muncă de care avea nevoie pentru a lucra în Uniunea Europeană, acesta a plătit, îndatorându-se, aproximativ 3.000 euro unei agenții de recrutare, însă „lucrurile nu au fost cum mi s-au zis că vor fi,” a spus Douglas: și salariul și jobul efectiv erau diferite. El a venit pentru un job de menajer care urma să se plătească cu 800 de euro, nu pentru jobul de pregătit burgeri care se plătește cu 500 de euro.

„Sunt captiv. Nu mă pot întoarce deoarece trebuie să plătesc împrumutul însă, câștigând atât de puțin, nici nu știu cum voi reuși să-l plătesc,” a spus Douglas cu un zâmbet obosit, citat de Al Jazeera.

Ali și fratele lui sunt alți doi migranți veniți în București cu un alt scop, numai ca să ajungă să livreze mâncare. Cei doi au emigrat din Colombo, capitala Sri Lankăi, la final de iunie, deoarece făceau foarte puțini bani, lucrând ca mecanici. Tatăl lor, srilankez expatriat în România, le găsise de lucru niște locuri de muncă de curățenie, numai că imediat ce au ajuns în Capitală, le-au fost anulate cărțile de muncă, și astfel au ajuns să livreze mâncare, cât timp încearcă să-și rezolve problemele birocratice.

Guvernul României și cote de cărți de muncă

Douglas, Ali, și alți oameni intervievați de Al Jazeera sunt doar câțiva din oamenii care contribuie la atingerea cotei de 100.000 de cărți de muncă pentru cetățeni din afara Uniunii Europene pe care Guvernul României și-a setat-o, cotă ce va crește la 140.000 în 2024, în speranța de a umple golurile de pe piața muncii.

România se schimbă, potrivit The Economist, dintr-o țară „a migranților într-una a imigranților”.

Excluzând europenii, cei mai mulți migranți vin din Nepal, urmați de cei din Sri Lanka: 15.807 oameni. 

Atât migranții din Sri Lanka, cât și cei din Nepal, plătesc sume foarte mari de bani, pe care nu le au, agențiilor de recrutare, și ajung să facă ceva foarte diferit de ceea ce le-a fost oferit inițial, iar „în unele cazuri, nici măcar nu lucrezi pentru compania cu care au contract,” potrivit jurnalistului Radu Stoichiță. 

Ministerul Muncii a spus că miile de euro plătite de muncitori sunt „costuri externe, asociate cu firmele și agențiile de recrutare”, ministerul cerându-le doar taxele pentru cartea de muncă.

„Câteodată simt de parcă (locul de muncă) este doar o schemă pusă la cale de angajator și agenția de locuri de muncă. Nu știm nimic despre condițiile de lucru înainte să ajungem aici și deci are sens, în capul nostru, să plătim atât de mult și credem că putem plăti datoria într-un an”, a spus un migrant din Kaluatara, Sri Lanka, care a plătit 3.500 euro pentru a ajunge să lucreze într-o bucătărie din București.

„Ne-au pus să ne filmăm tăind ceapă și alte legume, și m-au angajat. Cu toții am plătit prea mult pentru a ajunge aici”, a spus Manil, un bucătar de 32 de ani care a apelat la o agenție de recrutare a cărei reclamă a văzut-o la televizor. La locul său de muncă din Brașov el și alți cinci migranți din Sri Lanka erau abuzați sexual de șeful lor, potrivit mărturiilor.

Însă migranților le e frică să se ducă la poliție în astfel de cazuri, spune Loredana Urzica-Mirea din partea eLiberare, o organizație care își propune să combată traficul uman și exploatarea sexuală din România.

Ultima opțiune rămasă, potrivit lui Manil, este să se ducă în Italia, în speranța că salariul și condițiile de lucru vor fi mai bune. 

Legea nu e deloc în favoarea migranților economici

În 2022, a fost adoptată o Ordonanță de Urgență, OUG nr. 143 din 28 octombrie, prin care leagă angajații străini din țări din afara Uniunii Europene de angajatorii lor timp de un an: nu își pot schimba locul de muncă decât cu acordul scris al angajatorului. Ordonanța a venit „în ajutorul” angajatorilor cărora le era teamă că, după ce au finalizat procesul de aducere în țară, angajații vor pleca sau vor fi „furați” de alți angajatori.

Mai multe voci ale oamenilor implicați în domeniul migrației din România și-au exprimat îngrijorarea cu privire la repercusiunile acestei legi, care are potențialul de a încuraja abuzurile, după ce au fost întrebați de Libertatea. Efectele legii au fost descrise chiar și ca „sclavagism modern”.

La finalul lunii trecute, în noiembrie, 11 persoane au fost reținute sau puse sub măsura controlului judiciar, cercetate pentru că ar fi făcut parte dintr-o rețea care se ocupa cu transportul de migranți din România în vestul Uniunii Europene. Îi țineau în locații de tip „safe-house” și apoi, ascunși în compartimente secrete din tiruri, unde abia puteau respira, erau transportați peste graniță. Pentru acest „favor”, familiile vietnamezilor plăteau între 4 și 8000 de euro.

pe același subiect

ArticoleȘtiri

Salonul Bicicletei se deschide în parcarea Băneasa Shopping City

Salonul Bicicletei 2024 revine în Capitala în parcarea centrală de la Băneasa...

ArticoleCulturăȘtiri

Tinerii animatori se întrec la „Animation Worksheep”

Cea de-a XVII-a ediție, a „Animation Worksheep” a început la CINETic –...

ArticoleCulturăȘtiri

ILFOV | O bibliotecă în miniatură a fost deschisă în sediul Direcției de Asistență Socială din Pantelimon

Direcția de Asistență Socială din Pantelimon colectează cărți pentru adulți și copii....