Primăria Sectorului 1 vrea să investească peste 10 milioane de lei pentru consolidarea și restaurarea Bisericii Manea Brutaru. Pe terenul lăcașului de cult a fost descoperită o necropolă cu peste 100 de morminte, potrivit documentelor consultate de reporterii Buletin de București.
Proiectul de hotărâre așteaptă votul consilierilor locali în ședința ordinară programată pe 7 octombrie.
Aceleași documente arată că necropola cercetată datează din perioada medievală și era ascunsă de fostul pavaj industrial. În zonă a fost descoperită inclusiv o veche roată de moară, din aceeași perioadă. Lucrările au început în anul 2019, însă pandemia din 2020 le-a sistat.
Cât costă restaurarea Bisericii Manea Brutaru
Valoarea investiției se ridică la 10.155.500,70 de lei, TVA inclus, dintre care peste 7,1 milioane însumează cheltuielile cu construcțiile și montajul elementelor comandate.
Lucrările au ca scop înlăturarea riscului iminent de degradare structurală a bisericii încadrate ca monument istoric. Mai mult, administrația locală își propune să redea piesa de istorie din Sectorul 1 în circuitul spiritual, cultural și turistic în condiții de siguranță.
Devizul care așteaptă votul consilierilor locali prevede cheltuieli de 447.223,42 de lei pentru proiectare și asistență tehnică, cercetare arheologică și dirigenție de șantier. La acestea se mai adaugă încă 81.000 de lei pentru organizarea de șantier, dar și 73.792,90 lei pentru acoperirea comisioanelor și a altor taxe.
Marja de buget prevăzută de proiect este de aproximativ 2,49 milioane de lei. Finanțarea proiectului se va face din bugetul local și din fondurile alocate pentru Programul național „Lăcașurile de cult – centre spirituale ale comunității”.
Biserica Manea Brutaru a fost ctitorită la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către starostele brutarilor din capitala Țării Românești, care i-a dat și numele. Are hramurile Sfântul Ierarh Nicolae, Sf. Mare Mucenic Gheorghe și Nașterea Maicii Domnului.
Lăcașul este de dimensiuni reduse (26,25 m x 10 m) și este compusă dintr-un pridvor închis, un pronaos supralărgit și un naos trilobat (cu două abside laterale și absida altarului), respectându-se tipul de biserică din secolul al XVIII-lea din Țara Românească.
Pridvorul mai scund și partea din față a pronaosului peste care se află cafasul, s-au adăugat cu ocazia reparației din 1858.
Acoperirea interiorului este făcută cu o boltă semicilindrică peste pronaos și cu o turlă pe plan pătrat așezată peste naos. Pictura interioară actuală, realizată în ulei, cuprinde pe pereți un panotaj cu icoane de sfinți, la bolți folosindu-se motivul de „cer înstelat”. Fațadele păstrează concepția plastică arhitecturală, specifică secolului XVIII, în care se mai regăsesc unele influențe brâncovenești. (sursa).
