Buletin de București a întrebat 15 parlamentari aleși în București, de la mai multe partide, dacă legea care reglementează asociațiile de proprietari îi protejează suficient pe oameni și ce ar trebui schimbat.
Întrebările au fost adresate în contextul investigației „Stăpânii blocurilor”, în care am arătat cum, în mai multe asociații de proprietari din București și Ilfov, grupuri restrânse de persoane au ajuns să controleze administrarea blocurilor și, implicit, contracte plătite din banii locatarilor.
I-am întrebat pe parlamentari, printre altele, dacă legea are suficiente mecanisme de control, cum pot fi prevenite conflictele de interese între administratori și firmele care primesc contracte, dacă primăriile au suficiente instrumente de verificare și dacă pregătesc modificări legislative.
Dintre cei 15 parlamentari contactați, doar Sebastian Burduja (PNL) a răspuns individual, USR a transmis un răspuns comun, iar ceilalți nu au răspuns solicitării noastre până la publicarea acestui material.
Senatorii și deputații de București care au ignorat întrebările sunt Florin Manole (PSD), Marian Neacșu (PSD), Daniel Zamfir (PSD), George Simion (AUR), Lidia Vadim Tudor (AUR), Sorin Cîmpeanu (PNL), Monica Anisie (PNL), Andrei Baciu (PNL) și Gigi Becali (independent).
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus că nu poate răspunde întrebărilor în termenul solicitat. Când vom primi un răspuns, îl vom publica.
Burduja: „Legea e anacronică exact acolo unde ar trebui să fie mai puternică”
Sebastian Burduja a spus că actuala legislație nu îi protejează suficient pe proprietari și consideră că problema este inclusiv una de transparență.
„Cred că Legea nr. 196/2018 e anacronică exact acolo unde ar trebui să fie mai puternică, la protecția proprietarilor și a locatarilor”, a transmis parlamentarul de București.
El a afirmat că asociațiile de proprietari gestionează sume importante de bani, dar funcționează într-un sistem care e departe de a fi transparent.
„Asociațiile de proprietari lucrează extrem de opac. Prin ele circulă sume mari de bani, iar rezultatele nu se văd. Deși se colectează sume enorme, blocurile arată tot mai rău, iar oamenii ajung să se bazeze doar pe administrațiile locale ca să le anvelopeze blocul, să le curețe, să le amenajeze spațiul verde din fața scării.
În alte țări așa ceva e de neîntâlnit. Acolo comunitățile chiar au grijă de blocurile lor, pentru că sunt proprietatea lor”, a spus liberalul.
O altă problemă identificată de acesta este accesul proprietarilor la informație. Potrivit parlamentarului, legea pleacă încă de la un model bazat pe avizier, hârtie și solicitări făcute individual.
„Legea nu cunoaște lumea digitală. În forma în vigoare nu conține nicio prevedere despre comunicarea electronică. Totul trece prin avizier, tabel convocator semnat pe hârtie și casierie. Lista de plată, hotărârile, rapoartele cenzorului, contractele, toate se afișează la avizier. Un proprietar care nu locuiește în bloc, sau care pur și simplu nu trece prin hol în săptămâna aceea, nu află nimic. Practic, în România, ești obligat să stai la locuință 24/24 ca să fii un proprietar bun și să nu rămâi restant cu plățile”, a mai afirmat.
Burduja a spus că ar modifica legea în patru direcții: digitalizare, vot la distanță, protejarea vieții private și audit independent.
Una dintre propuneri este ca proprietarii să poată vedea online, într-un format standardizat, cum sunt cheltuiți banii asociației.
Concret, acesta propune ca lista lunară de plată, extrasul contului asociației, contractele, ofertele primite, procesele-verbale și rapoartele cenzorului să fie publicate electronic și accesibile proprietarilor.
El mai propune votul la distanță pentru adunările generale și un audit independent pentru asociațiile care depășesc un anumit nivel de buget.
„Vot la distanță în adunarea generală, ca deciziile importante să nu mai fie luate de cei câțiva care pot ajunge marți seara la 19.00 în holul blocului”.
Declarații de interese pentru președinții asociațiilor
Una dintre întrebările adresate parlamentarilor a vizat situațiile în care firma care administrează un bloc are legături cu societăți care primesc contracte de curățenie, reparații sau alte servicii.
Burduja consideră că aici există o lacună în actuala legislație.
„Legea nu spune însă nimic despre legăturile dintre administrator și firmele cărora asociația le dă contracte.
Legea nu cere un număr minim de oferte, nu cere publicarea lor și nu cere nicio declarație de interese. Art. 53 lit. l) lasă adunării generale doar posibilitatea, nu obligația, de a stabili plafoanele de la care se cer oferte. Cine propune ofertele poate fi legat de cel care le câștigă, iar legea nu vede asta”.
Soluția propusă de Burduja este introducerea unor declarații de interese pentru administrator, președinte, membrii comitetului executiv și cenzor, inclusiv în legătură cu firmele care contractează cu asociația.
El mai propune ca anumite contracte să fie interzise atunci când există astfel de legături și ca încălcarea regulilor să poată duce inclusiv la pierderea atestatului de administrator.
USR: „Problema nu este neapărat legea”
Parlamentarii USR au spus că există o problemă majoră în cazul blocurilor noi, unde dezvoltatorul poate ajunge să controleze conducerea asociației în prima perioadă, pentru că deține majoritatea locuințelor.
„Legea actuală permite dezvoltatorului să impună conducerea condominiului și administrarea acestuia în prima fază de dezvoltare, întrucât deține cele mai multe unități locative.
După vânzarea acestora, teoretic, proprietarii ar trebui să poată să schimbe conducerea și administrarea”, se arată în răspunsul deputaților USR, transmis de lidera de grup Diana Stoica.
USR susține că are deja propuneri legislative pentru modificarea Legii 196/2018.
„Sunt dificile atât convocarea cât și luarea deciziilor, deja avem discuții cu organizațiile asociațiilor de proprietari pentru modificarea prevederilor legale. Unele sunt în parlament, altele sunt în discuții.”
Printre modificările susținute de partid se numără posibilitatea convocării adunărilor generale prin e-mail sau mesagerie electronică, clarificarea drepturilor de vot în cazul complexurilor rezidențiale și reguli privind utilizarea conturilor și fondurilor proprii ale asociațiilor.
La întrebarea despre firmele care ajung să primească bani de la asociație și care ar putea avea legături cu administratorul, USR a spus că „decizia de a contracta servicii nu aparține firmei de administrare ci asociației de proprietari. Conform legii, asociația de proprietari este cea care decide și nu trebuie să delege această responsabilitate către firma de administrare”.
De asemenea, USR susține că nu legea este problema, ci „lipsa de organizare (asociații de proprietari slabe sau divizate), încălcarea prevederilor legale precum și lipsa unui sprijin adecvat din partea primăriilor”.
„Nu avem informații cu privire la eficiența acestui control pe care primăriile îl au în atribuții. (…) În acest moment nu știm dacă partea de control privind activitatea financiar-contabilă este exercitată de primării în sprijinul asociațiilor”.
