Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Friday , 22 November 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticolePrimărieȘtiriTransport

Circulație redeschisă pe Podul Grant. Ce lucrări vor urma

520
FOTO: Captură de ecran/ FB/ Nicușor Dan

Șoferii pot circula, din nou, pe Podul Grant. Circulația a fost redeschisă astăzi, 31 martie, în contextul finalizării lucrărilor la partea superioară a construcției. Și podul Băneasa, alături de alte două pasaje, vor intra în reabilitare anul acesta, anunță Nicușor Dan, Primarul General al Capitalei.

Traficul a fost redeschis pe sensul de mers dinspre Crângași spre nordul Capitalei, dar și pe cele trei bretele de acces ale podului. Totodată, a fost reluată și circulația tramvaielor de pe linia 41, pe ambele sensuri.

Mai avem de făcut dedesubt, pe structura de rezistență, dar lucrări care nu afectează deloc traficul.

Nicușor Dan, Primarul General al Capitalei

Aceste lucrări ar trebui finalizate în luna august, cu un an mai devreme decât termenul prevăzut în contract, declară edilul Capitalei.

Acesta este avantajul de a lucra cu firme private în loc de companii municipale care, chiar dacă vor, nu au expertiza și experiența de a face tipul ăsta de lucrări.

Nicușor Dan, Primarul General al Capitalei

Ce lucrări urmează?

Anul trecut, în urma expertizării tehnice a podurilor și pasajelor din administrarea Primăriei Generale, au fost descoperite probleme la pasajele Lujerului și Bucur-Obor, dar și la Podul Băneasa. Și aceste trei construcții ar trebui să intre în reabilitare în cursul acestui an.

Documentația de intervenție a fost făcută de Administrația Străzilor, urmând ca, „cel mai probabil la sfârșitul lunii viitoare” , indicatorii tehnico-economici să intre la votul consilierilor generali . Costurile se ridică la 200 milioane de lei pentru fiecare dintre cele două pasaje, respectiv 50 milioane de lei pentru pod.

Viziunea lui N. Dan despre trafic

Întrebat despre cum va gestiona traficul bucureștean în cazul câștigării unui nou mandat, Nicușor Dan declară că sursa problemei este dezvoltarea urbanistică „aberantă” cu care s-a confruntat Capitala în ultimii 20 de ani:

„Modul în care vom dezvolta urbanistic Bucureștiul trebuie să fie conform cu această știință care se numește urbanism. Și am făcut asta, în ciuda opoziției multor instituții, cum ar fi Inspectoratul de Stat în Construcții sau prefectul.”

Edilul declară că soluția este încurajarea utilizăriii transportului public prin sporirea confortului cetățenilor:

„Apoi, pentru a rezolva o problemă care s-a agravat 20 de ani, soluția este de durată și înseamnă să încurajezi oamenii să folosească transportul public. După cum știți, am adus prima oară în București, tramvaie după Revoluție, tramvaie cumpărate: 100 de tramvaie, 100 de autobuze electrice, 100 de troleibuze. Deci s-a sporit confortul, și toate celelalte măsuri: conectarea cu Google Maps, biletul unic cu metroul, controale la cap de linie, externalizare curățenie, extinderea rețelei în cartiere care nu aveau transport public. Toate astea au făcut ca utilizarea transportului public să crească cu 40%.”

Primarul Capitalei „pariază” pe tramvai, întrucât este al doilea cel mai încăpător mijloc de transport în comun, după metrou.

„Apoi lucrările pe care le-am început deja, reabilitarea și extinderea rețelei de tramvai. Avem studiul de oportunitate pentru aducerea a 250 de tramvaie noi și înlocuirea cu totul a flotei de tramvai.”

Pe partea de infrastructură rutieră, edilul vorbește despre semaforizarea inteligentă și drumurile expres radiale între Capitală și centura acesteia:

„Acum vom semna contractul pentru semaforizarea inteligentă, o să dureze doi ani. Și avem acele radiale până la Autostrada de Centură. La fel, e o chestiune care va dura 3-4 ani”

CITEȘTE ȘI:

scris de

Andreea Tudor

Născută și crescută în București, susținătoare a presei independente. Așa am ajuns redactor la Buletin de București. Fiind eu, însămi, parte a sistemului de învățământ românesc și pasionată de domeniul social, pun sub lupă tot ceea ce se întâmplă în sfera educației. Cred cu tărie că presa „pentru cetățeni” este presa independentă. Oamenii au nevoie de o informare corectă pentru a înțelege pe deplin ce se întâmplă în jurul lor și pentru a lua acțiune împotriva nedreptăților.

pe același subiect