Proiectul de regenerare la nivel metropolitan a Râului Dâmbovița ar putea ajunge în curtea Ministerului Dezvoltării. Recent, Consiliul General a avut pe masă un parteneriat cu Executivul menit să grăbească elaborarea Planului Urbanistic Zonal și să degreveze financiar autoritățile locale. Proiectul de act normativ a fost retras de pe ordinea de zi de primarul general Nicușor Dan.
Râul Dâmbovița este, în prezent, un canal segmentat de aproximativ 17 kilometri, în formă de cuvă complet betonată, astupat doar în zona Pieței Unirii.
„De-a lungul traseului, există zone cheie și clădiri de importanță arhitecturală care în prezent nu sunt valorificate: Lacul Morii, Institutele de Biologie, Universitatea Politehnica București, C.E.T. Grozăvești, Grădina Botanică, Opera Națională, Parcul lzvor, Centrul Vechi, Piața Unirii, Biblioteca Națională, Parcul Natural Văcărești, plus alte hub-uri și atracții ce sunt izolate”, se arată în proiectul de hotărâre.
Măsurile implementate în multe orașe europene, cum ar fi Milano, Ljubljana, Oslo sau Viena au scos în evidență beneficiile pe care Ie au râurile asupra orașelor. În primul rând, acestea cresc capacitatea zonelor urbane de a se adapta la schimbările climatice. Printre alte avantaje se mai numără creșterea calității apei, creșterea suprafețelor pentru dezvoltarea de spații publice, dezvoltarea activităților economice de-a lungul cursului, întărirea relațiilor între actorii urbani și autoritățile publice, diminuarea riscurilor la inundații, dezvoltarea coerentă și unitară a orașului, reconectarea oamenilor cu cadrul natural, precum și reactivarea zonelor “moarte” din oraș.
Primul pas în proiectul regenerării Dâmboviței, după mai bine de 30 de ani de la betonarea făcută în comunism, a fost ca toți factorii implicați să se așeze la aceeași masă: Apele Române, Registrul Urbaniștilor din România, Inspectoratul în Construcții, Metrorex, Apa Nova, primăriile București, Chiajna, Popești-Leordeni, Glina, Ordinul Arhitecților și Asociația Ivan Patzaichin.
În 2013, Asociația Ivan Patzaichin Mila 23, fondată de celebrul canotor român şi arhitectul Teodor Frolu, a organizat, cu succes, pentru prima dată în istorie plimbări gratuite cu ambarcațiuni ușoare pe râul Dâmbovița, în preajma Bibliotecii Naționale.
„E nevoie de un plan integrat de refacere a Dâmboviței. Și când spun refacerea Dâmboviței, nu trebuie să ne gândim doar la marginea râului și la acel mic trotuar, trebuie o regândire totală a relației orașului cu Dâmbovița. Investițiile și deciziile sunt majore față de ce s-a făcut până acum, o spoială în stil românesc, adică am vopsit gardul și am pus niște floricele”, a declarat arhitectul Teodor Frolu, în cadrul documentarului “Paradox București: Cum va arăta Capitala în anul 2050?”.
„Acest proces amplu, de pionierat și cu șanse de bună practică, este necesar să fie planificat urbanistic printr-o documentație de tip Plan Urbanistic Zonal, demers cu caracter director (de coordonare a prevederilor directoare în lucru sau adoptate deja prin strategii și documentații PUG și de investigare a unor alternative detaliate de intervenție), de reglementare și de planificare a investițiilor și costurilor aferente, apoi urmată de studii de fezabilitate, concursuri de proiectare urbană a spațiilor publice și/sau arhitectură și documentații tehnice aferente investițiilor”, se mai arată în proiectul CGMB.
Proiectul de act normativ a fost retras de pe ordinea de zi , la începutul ședinței de luni, 29 mai, de primarul general Nicușor Dan. “Vom reveni cu o formă îmbunătățită“, a spus acesta.
Totuși, din pricina diferențelor de nivel și a stăvilarelor, planurile de exploatare după alte modele europene sunt limitate.
„Ea nu poate să devină un canal navigabil, cum poate multă lume și-ar imagina, dar poate să devină pe tronsoane, să poată să fie mult mai ușor accesibilă chiar și pentru ambarcațiuni ușoare, precum experimentul pe care l-am făcut noi de-a lungul anilor”, a mai spus Frolu.
Cu o denivelare de aproape 11 metri între zona de intrare în Capitală, de la Lacul Morii, si cea de ieșire de la Glina, reamenajarea Dâmboviţei înseamnă și lucrări hidrotehnice de anvergură. Mai ales că pe dedesubt, printr-o casetă de beton, este şi principala magistrală de canalizare a Bucureștiului.
