100 de tuburi pasive pentru măsurarea dioxidului de azot NO2 au fost instalate în week-end în București și zona metropolitană. Măsura vine pe fondul procedurii de infringement împotriva României declanșată de Comisia Europeană împotriva României pentru nerespectarea valorilor-limită pentru dioxidul de azot, inclusiv în București.
Cele 100 de prelevatoare de dioxid de azot montate în București și împrejurimi vor fi colectate după 30 de zile. Scopul este de a strânge date concrete despre poluarea cu dioxid de azot, un gaz provenit în special din traficul auto, pricipala sursă de poluare din Capitală.
“Gândirea în stilul ”fluidizarea traficului” și haosul urbanistic în favoarea dezvoltatorilor au contribuit la situația de acum. În plus, importurile nestingherite ale rablelor (majoritatea diesel) second-hand, lipsa restricționării accesului de orice fel a circulației mașinilor, costul scăzut al parcărilor de reședință sau neacordarea amenzilor pentru parcare neregulamentară, lipsa de investiții în transportul în comun și lipsa taxelor de poluare au făcut ca Bucureștiul să devină orașul mașinilor, iar sănătatea și calitatea vieții bucureștenilor să treacă permanent pe locul secund. Pe scurt, este foarte ieftin să deții și să folosești o mașină în București, oriunde, oricând, în contextul în care costurile de sănătate ale bucureștenilor sunt cele mai mari din Europa, de peste 3000 euro anual pe cap de locuitor. Tuburile de difuzie sunt folosite cu succes în alte orașe europene, uneori chiar și de autorități, pentru a completa datele din măsurătorile oficiale și pentru a justifica planuri și măsuri”, spune pentru Buletin de București, Mihai Stoica, director executiv al Asociației 2Celsius.
La sfârșitul celor 30 de zile, prelevatoarele vor fi strânse și trimise pentru analize la un laborator acreditat din Elveția. Dioxidul de azot din aer reacționează cu substanța chimică de pe plasa din partea superioară a tubului și se transformă în nitrit iar specialiștii vor stabili concentrația de substanță cu ajutorul unei tehnici speciale care include folosirea luminii ultraviolete.
“Ceea ce ne propunem noi cu măsurătorile astea este să arătăm că sunt multe locuri în București care depășesc limita anuală de 40 µg/m3 și cu siguranță depășesc valorile limită recomandate de OMS, să atragem atenția asupra faptului că avem nevoie ca cetățenii să fie informați în privința emisiilor care provin strict din transport și să atragem atenția asupra lipsei de măsuri relevante și reglementări pentru îmbunătățirea mobilității în București și a reducerii emisiilor poluante din trafic. Vom face un raport la sfârșitul campaniei de măsurare care va include și recomandări, precum introducerea de zone de emisii reduse sau introducerea taxării pe principiul poluatorul plătește, dar și elaborarea unui plan nou pentru mobilitate urbană durabilă”, mai spune Mihai Stoica.
Proiectul este implementat de Asociația 2Celsius și Fundația Ecopolis cu sprijinul logistic al organizației Deutsche Umwelthilfe din Germania.
Comisia Europeană a demarat în 2020 o procedură de infringement împotriva României pentru poluarea aerului, pentru nerespectarea valorilor-limită pentru dioxidul de azot în București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara. La aceasta se adaugă și faptul că autoritățile nu au luat măsuri corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depășire.
