Reabilitarea și dezvoltarea Complexului Feroviar al Capitalei reprezintă nu doar o necesitate pentru buna funcționare a Bucureștiului, ci și un lucru firesc pentru o capitală cu adevărat europeană. Ignorate complet sau în cel mai bun caz ținute la sertar, ideile și propunerile din ultimii 30 de ani privind înființarea Căilor Ferate ale Bucureștiului sunt astăzi pe masa discuțiilor la nivelul tuturor autorităților locale și centrale. Documentele obținute de Buletin de București sunt ghiduri și strategii care au toate șansele să devină realitate ținând cont de perspectivele de dezvoltare ale Capitalei și zonei metropolitane pentru următorii 50 de ani.
Unul dintre atuurile prea puțin exploatate ale Capitalei este reprezentat de rețeaua feroviară a orașului. Primele drumuri de fier au început să fie construite încă de acum 150 de ani. În anii comunismului, rețeaua a fost extinsă pentru a asigura fluxul de materii prime și transportul produselor finite de la fabricile-mamut.
Ignorate de politicile urbane care au vizat doar dezvoltarea rutieră și fără să fie gândite de la bun început strict în beneficiul populației rezidente, liniile de cale ferată care brăzdează Capitala reprezintă la această oră piatra de temelie în soluțiile de transport, culmea, de ultimă generație.
Surprinzător, trenurile urbane sunt cea mai viabilă soluție pentru descongestionarea orașului dar și o arma secretă în lupta împotriva poluării. Toate aceste lucruri sunt asumate de specialiști în Agenda Urbană a Comisiei Europene, Noua Cartă de la Leipzig și Pactul Ecologic European și nu fac decât să confirme rezultatele deja palpabile pe care le înregistrează marile metropole europene la aceste capitole.
Pe hartă, în linie dreapta, între Gara de Nord și Gara Obor sunt mai puțin de cinci kilometri. Adică e aceeași distanță ca de la Universitate, la Arena Națională. Analizele teritoriale ale specialiștilor arată o posibilitate greu de conceput pentru vremurile pe care le trăim: unirea prin subteran a celor două gări.
Pe traseul imaginat de specialiști există și o serie de stații, în puncte cheie, menite să integreze și mai mult rețeaua de transport existentă: Str. Berzei, Piața Romană, Ștefan cel Mare(intersecție cu Barbu Văcărescu), Parcul Circului(Bd. Lacul Tei – Str. Județului), Șoseaua Colentina, Delfinului și Morarilor.
“Prin realizarea conexiunii dintre Gara de Nord și Gara Obor, cu continuare spre gara Pantelimon există posibilitatea mutării traficului de interes regional (ex. Constanța, Craiova), în subteran, cu avantajul unei mai bune conectivități cu centrul orașului și valorifica liniei de Nord doar pentru transportul metropolitan, permițând o frecvență mai crescută a stațiilor”, se arată în analizele specialiștilor.
Propunerea traseului feroviar subteran ar presupune un prim punct de inflexiune la intersecția cu Str. Berzei, de unde traseul se poate bifurca spre Gara Obor cu prelungire ulterioară spre Gara București Sud și ieșire pe centura feroviară. Asta ar presupune însă și modernizarea Gării Obor dar și reconfigurarea perimetrului feroviar aferent. Despre toate acestea, zilele următoare, pe Buletin de București.
CITEȘTE ȘI
