Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Monday , 5 October 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainMediu

Alți două încercări de a limita circulația mașinilor vechi în București au eșuat. De ce s-a speriat Gabriela Firea

1
circulația mașinilor vechi
Foto: INQUAM-PHOTOS-VALI-MARIN

Limitarea accesului pentru autovehiculele vechi sau poluante în centrul Capitalei, idee relansată de către actualul primar general Ciprian Ciucu, a mai fost încercată, în forme diferite, în mandatele Gabrielei Firea și al lui Nicușor Dan. Prima a fost cel mai aproape de a restrciționa circulația mașinilor vechi în centrul orașului, dar a cedat până la urmă, de teamă că va pierde voturi.

Astfel, deși inițial taxa propusă de Gabriela Firea a fost adoptată de Consiliul General al Municipiului București în 2019, hotărârea a fost abrogată după doar cinci luni.

Varianta propusă de către Ciprian Ciucu

Primarul general Ciprian Ciucu a anunțat vineri că intenționează să limiteze și chiar să interzică circulația mașinilor vechi în București, treptat, până în 2032.

Edilul a menționat că decizia a luat-o ca urmare a nivelului tot mai crescut al poluării aerului pe raza Capitalei. Inițial, administrația vizează vehiculele non-euro, urând că în anii viitori astfel de interdicții să fie valabile și pentru mașinile cu norma de poluare de la 1 la 5.

„Ceea ce vă propunem este ca, începând cu anul 2027, timp de cinci ani, să eliminăm, etapizat, mașinile foarte poluante și foarte vechi din zona centrală a Bucureștiului.

Experții care au documentat situația au definit zona centrală care este cea mai poluată. Nu centrul în sensul în care îl avem noi, nu până la inel, dar, în fine, este zona veche, zona centrală, pe care trebuie să o scoatem foarte rapid din circulația mașinilor foarte poluante”, a afirmat primarul general

CITEȘTE ȘI: Mașinile vechi și poluante, eliminate progresiv din Capitală. Ciucu: „În 2028, nu mai avem non-Euro în București”. Care este calendarul complet al interdicțiilor

Aproape 1,3 milioane de mașini vechi și poluante sunt înmatriculate în București și Ilfov, potrivit raportului privind calitatea aerului prezentat vineri de Primăria Capitalei.

Dintre acestea, 461.251 sunt Non-Euro, Euro 1, Euro 2 sau Euro 3. Grosul parcului auto este reprezentant de autovecolele cu vechime peste 15 ani și norma de poluare Euro 4: 835.856 sunt Euro 4.

Împreună, cele două categorii însumenează aproape jumătate (aproximativ 45%) din totalul vehiculelor înmatriculate în București și în Ilfov. În cele două unități administrative sunt înregistrat 2.867.404 de mașini, potrivit datelor RAR din 2025.

CITEȘTE ȘI: Aproape 1,3 milioane de mașini vechi și poluante sunt înregistrate în București și Ilfov. Jumătate de milion au peste 22 de ani

Și primarul general Gabriela Firea a încercat să limiteze circulația mașinilor vechi

Primele încercări timide de reglementare a circulației autovehiculelor polunate în București au avut loc în mandatul primarului Sorin Oprescu. În 2010, Consiliul General a aprobat Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului, care includea 43 de măsuri, printre care interzicerea staționării pe prima bandă a arterelor principale, creșterea tarifelor de parcare în zona centrală, mai ales pentru traficul de tranzit, și accesul în centru al vehiculelor de peste 5 tone doar cu taxă.

Potrivit HotNews, care a trecut în revistă măsurile în februarie 2019, până la alegerile din iunie 2016 puține dintre măsuri fuseseră puse în practică. Singurele aplicate au fost spălarea bulevardelor cu jet și accesul cu taxă al vehiculelor de peste 5 tone.

În februarie 2018, Primăria condusă la acea vreme de Gabriela Firea a pus în dezbatere un plan de calitate a aerului care includea o taxă de acces în centru, fără să indice nivelul ei. PICA din acel an a prevăzut, printre măsurile pentru trafic, „eliminarea autoturismelor vechi”, taxă de acces în centru și zone cu emisii reduse.

Ideea a devenit hotărâre în 2019, prin proiectul „Oxigen”: pe 24 octombrie, Consiliul General a aprobat, cu 31 de voturi (PNL și USR au votat împotrivă), introducerea într-o primă fază a unei viniete electronice pentru mașini vechi sub Euro 5 care circulă în Capitală. Aceasta avea valoarea de 15 lei pe zi pentru Non-Euro, Euro 1 și Euro 2, și de 5 lei pe zi pentru Euro 3 și Euro 4.

A fost propusă și adoptată și Zona de Acțiune pentru Calitatea Aerului (ZACA), în care era interzis complet accesul vehiculelor Non-Euro, Euro 1 și Euro 2. Ulterior, interdicția ar fi trebuit să se aplice la întregul oraș pentru aceste norme, din 2022, și pentru Euro 3 din 2024.

Aplicarea, planificată pentru 1 ianuarie 2020, a fost amânată pentru 1 martie. Cu câteva zile înainte de 1 martie, pe 25 februarie 2020, primarul general a anunțat că renunță la vinietă, după o consultare online în care, a spus ea, din peste 15.000 de mesaje, aproximativ 90% cereau renunțarea.

„Vom anula vinieta, dar proiectul mare Oxigen va merge în continuare. Nu mă consider înfrântă. Dacă nu am putut scoate din trafic rablele prin această taxă, ne dorim să le scoatem prin acord cu cetățenii”, declara atunci Gabriela Firea.

Pe 23 martie 2020, Consiliul General a abrogat hotărârea, cu 35 de voturi pentru și 8 abțineri; cele aproximativ 1.600 de viniete cumpărate până atunci urmau să fie returnate.

Înainte de a deveni primar general, Nicușpr Dan a criticat taxa Oxigen, considerând-o un gest de imagine cu impact nesemnificativ. În mai 2021, politicianul a anunțat un studiu și o licitație pentru un nou plan de calitate a aerului.

În iunie 2022, în spațiul public a apărut un proiect pentru o zonă cu emisii reduse pe toate drumurile publice din Capitală, ce prevedea din 2023 tarife între 20 de lei pe zi și 5.500 de lei pe an pentru cele mai poluante vehicule, potrivit Economica.

Deși proiectul a provenit din Primăria Capitalei, instituția a precizat ulterior că primarul general nu a inițiat și nu susține proiectul.

Planul de Acțiune pentru un Oraș Verde, elaborat împreună cu BERD în programul Green Cities, la care Capitala a aderat în 2022, prevedea implementarea unei zone cu emisii reduse și a fost pus în consultare publică în 2025. Totuși, până acum, Capitala nu a instituit nicio astfel de zonă.

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024.

    A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017.

    Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București.

    Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași.

    A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei.

    A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură.

    Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.