Bucureștiul reușește o nouă performanță la nivel european: ocupă locul 39 din 40 în clasamentul orașelor cu cel mai curat aer din Europa. Cu alte cuvinte, suntem penultimii, doar Atena stă mai prost. Capitala a primit nota F, adică minimul posibil, și un scor de 17,9 puncte din 100, potrivit clasamentului „Free to Breathe?” 2026, realizat de campania europeană Clean Cities.
Capitala se numără printre cele 18 orașe analizate care nu respectă niciunul dintre cele patru standarde europene revizuite privind calitatea aerului, care vor deveni obligatorii în 2030.
Studiul a analizat 40 de orașe europene, folosind date ale Agenției Europene de Mediu și patru criterii: nivelul actual al poluării, respectarea viitoarelor limite europene, evoluția din ultimii zece ani și măsurile luate pentru un transport mai puțin poluant.
La nivel european, doar trei orașe respectă deja noile standarde: Copenhaga, zona metropolitană a Stockholmului și zona metropolitană a orașului Helsinki. Restul de 37 riscă să nu se încadreze în limitele care vor intra în vigoare în 2030.
Studiul a fost publicat de Asociația 2Celsius, partenerul local în România al campaniei europene Clean Cities.
Ce arată studiul
Capitala are a treia cea mai mare concentrație de dioxid de azot (NO2) dintre cele 40 de orașe analizate. Media măsurată este de 32,2 micrograme pe metru cub, cu peste 60% mai mult decât limita europeană de 20 micrograme pe metru cub care va fi aplicată din 2030.
Principala sursă a acestui poluant este traficul rutier.
Nici la particulele fine PM2.5 situația nu e mai veselă. Bucureștiul înregistrează o medie de 15,8 micrograme pe metru cub, cu aproape 60% peste viitoarea limită europeană de 10 micrograme pe metru cub.
Nici la capitolul progres nu există motive de sărbătoare. În ultimii zece ani, concentrația de NO2 a scăzut cu 27,5%, în timp ce media orașelor analizate este de 35,1%. Adică și aici suntem pe locul 35 din 40 la reducerea poluării.
Nicio stradă fără trafic în jurul școlilor
Raportul mai arată că Bucureștiul nu are nicio stradă fără trafic în jurul școlilor. Este unul dintre cele zece orașe din clasament care nu au introdus astfel de zone, unde copiii să poată ajunge la cursuri fără să fie nevoiți să împartă strada cu traficul auto.
De asemenea, doar 7% dintre arterele principale au piste de biciclete protejate, față de media europeană de 33%. Bucureștiul ocupă astfel locul trei de la coadă la acest indicator.
Există totuși și un lucru pozitiv, 29% din flota de autobuze este formată din autobuze electrice și troleibuze, peste media de 27% a orașelor analizate. Bucureștiul intră astfel în primele zece orașe europene la acest capitol.
Raul Cazan, președintele 2Celsius, spune că rezultatul nu este o surpriză pentru cei care locuiesc în București, dar ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autorități.
„Locul 39 din 40 nu e o surpriză pentru cine respiră zilnic aerul Bucureștiului și cunoaște evoluțiile din alte zeci de orașe europene. Trebuie însă ca acest studiu să fie un semnal de alarmă pentru autorități. Alte orașe, chiar din Europa Centrală și de Est, au redus poluarea din trafic aproape la jumătate într-un deceniu. Bucureștiul are deja planul unei zone cu emisii reduse; acum trebuie să aibă curajul să îl aplice”, a spus expertul.
Noul plan privind calitatea aerului din Capitală, lansat în dezbatere publică, la șase ani de la anularea celui vechi
Noul plan privind calitatea aerului din Capitală a fost lansat în dezbatere publică, la aproximativ șase ani de la anularea vechiului document strategic în instanță. Printre măsurile propuse se numără eliminarea treptată a mașinilor foarte poluante din centrul Bucureștiului și introducerea unui program de sprijin pentru înlocuirea sistemelor de încălzire cu lemn și cărbune.
„Nivelul de poluare din București e alarmant: de 4 ori peste valorile maxime. Trebuie să acționăm cât mai rapid. Pentru sănătatea noastră!
Tocmai de aceea, azi, am pus în consultare publică Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București (PICA) și Planul de Menținere a Calității Aerului în Municipiul Bucureşti (PMCA) pentru perioada 2026-2030”, a transmis Primăria Capitalei.
Principalele surse de poluare în București sunt traficul rutier și încălzirea rezidențială cu lemn și cărbune. Din cele 2,8 milioane de mașini înregistrate în București și Ilfov, circa 1,3 milioane sunt vechi și poluante, potrivit datelor prezentate de municipalitate.
Printre măsurile anunțate se numără eliminarea mașinilor foarte poluante din centrul Capitalei, începând cu 1 noiembrie 2027. De la această dată, ar trebui introduse restricții pentru mașinile Non-Euro și Euro 1.
Ulterior, până în 2030, ar urma să fie introduse restricții și pentru categoriile Euro 2, 3, 4 și 5.
„Vor fi eliminate, progresiv, mașinile poluante din centru, apoi din tot orașul”, promite PMB.
Bucureștiul ar fi trebuit să stabilească deja zonele cu nivel scăzut de emisii (ZNSE), potrivit Legii nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă. Termenul de maximum doi ani prevăzut de lege a expirat la finalul lunii mai a anului trecut.
În acest context, o nouă inițiativă civică, „Respiră București”, a început strângerea de semnături pentru introducerea unei astfel de zone, începând din 2028.
