Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Tuesday , 28 July 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleFeaturedPrimărie

Ce se întâmplă dacă refuzi consolidarea blocului în care locuiești. PMB: Situația se va clarifica în instanță și luăm în calcul inclusiv recuperarea cheltuielilor de la cei reticenți

8
refuzi consolidarea blocului
Foto PMB

Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), instituție deținută de către Primăria Capitalei, a explicat într-o postare pe Facebook ce se întâmplă dacă refuzi consolidarea blocului în care locuiești.

AMCCRS a relatat că se confruntă cu două astfel de situații în care o parte dintre locatari nu acceptă să se mute, pentru începerea efectivă a consolidării, deși toate proiectul este pregătit și toate autorizațiile obținute.

„Vrem să consolidăm, cu fonduri nerambursabile, blocuri de locuințe aflate în risc seismic I. Majoritatea locatarilor își doresc, dar 10% se opun și blochează proiectul.

De ce? Din diverse motive personale: fie au spații comerciale la parterul blocului și nu vor ca activitatea comercială să sufere pe perioada lucrărilor, au apartamente închiriate și, de asemenea, ar pierde câștigurile sau alții și-au renovat locuințele și le pare rău că au cheltuit banii”, a precizat Administrația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seism pe pagina de Facebook a Primăriei Capitalei.

CITEȘTE ȘI: Schimbare importantă de strategie în gestionarea deșeurilor și deratizarea din București. Pachet de cinci proiecte, propus de Primăria Capitalei

Ce se întâmplă dacă refuzi consolidarea blocului în care locuiești

Cei de la Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) se confruntă în prezent cu două astfel de situații.

„La ambele, avem deja finalizate de aproape un an autorizații de construire, contracte de finanțare, proceduri de achiziție pentru desemnarea constructorilor.

Un exemplu este blocul de locuințe de pe Bd. Nicolae Bălcescu, unde 32 de familii își doresc consolidarea și deja au fost relocate, alte 8 familii nu-și doresc să plece și blochează proiectul.

Situația se va clarifica în instanță și luăm în calcul inclusiv recuperarea cheltuielilor făcute cu pregătirea acestui proiect.

Un al doilea proiect de #consolidare blocat de proprietari e la un imobil situat pe Calea Victoriei. Aici, dintr-un total de 90 de familii, 70 doresc consolidarea, 20 refuză. Din cauza celor din urmă, blocul nu poate fi consolidat”, a precizat AMCCRS.

CITEȘTE ȘI: Un tren nou Alstom Coradia, atacat cu pietre la plecarea din Constanța spre București 

Relocarea sau cazarea proprietarilor este gratuită pentru aceștia

Administrația menționează că asociațiile de proprietari sunt cele solicită consolidarea imobilului. Pentru a intra în program, trebuie să existe o hotărâre a asociației, semnată de 50% + 1 din locatari. Legea nu spune, însă, cum pot fi convinși restul locatarilor, care refuză să-și elibereze locuințele pe perioada lucrărilor.

„Consolidarea unui bloc este o lucrare mult mai complexă și mai costisitoare decât reabilitarea.

Durează, de obicei, doi ani, perioadă în care asigurăm GRATUIT relocarea sau cazarea proprietarilor fie în locuințe de necesitate ale primăriei, fie în chirii decontate.

Pentru a putea consolida cât mai multe, accesăm toate fondurile nerambursabile disponibile.

Circa 90% din costuri sunt acoperite de finanțările nerambursabile, iar restul de PMB, cu recuperarea banilor de la proprietari într-un interval de timp de până la 15 ani. Spre exemplu, pentru un apartament de 100 mp, un proprietar ar avea de plătit 10.000 – 15.000 de euro (eșalonat în 5 până la 15 ani)”, a mai comunicat dministrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic.

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024.

    A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017.

    Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București.

    Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași.

    A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei.

    A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură.

    Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.