Bucureștiul primește încă un termen din birou pentru trenul metropolitan. Termenul pentru accesarea banilor europeni a fost mutat până în ultima zi a anului 2026. Asta în timp ce orașe precum Cluj și Oradea au deja finanțări aprobate și licitează lucrări pe teren, în timp ce administrația din sudul țării produce doar hărți și prelungiri.
Trenul metropolitan din Cluj și proiectul Tram-Train din Oradea dețin deja contracte de finanțare aprobate în mod oficial. Aceste două municipii se află în diverse faze de licitare a lucrărilor de execuție a unui proiecte care și-au dovedit viabilitatea în Vest.
În același timp, alte structuri administrative, precum cele din Iași, Brașov și Târgu Mureș, parcurg procedura activă de încărcare a cererilor.
Este vorba despre documente justificative, acte de aprobare la nivel local și central, bugete de investitii și operare, explica surse pentru Buletin de București surse din domeniul feroviar.
Prin comparație directă, situația este critică în zona București și Ilfov, unde incapacitatea de a furniza documentații complete forțează Guvernul să intervină prin noi prelungiri scrise.
Prelungiri birocratice prin ordin de ministru
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii acoperă lipsa de performanță locală și extinde termenele pentru atragerea fondurilor europene. Astfel, un nou semnat la începutul acestei săptămâni modifică direct anexa la un ordin ministerial anterior, din anul 2023. Documentul din trecut aproba formal Ghidul Solicitantului pentru proiectul intitulat „Trenurile metropolitane”.
Astfel, pentru apelul național dedicat nodurilor urbane, termenul final pentru depunerea actelor se oprește la 30 iunie 2026. Pentru proiectul distinct „Trenul metropolitan București”, ministerul împinge termenul de închidere pe 31 decembrie 2026. Fondurile necesare provin din Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune, prin intermediul Programului Transport 2021-2027.
Investiții teoretice cu trenuri noi
Segmentul Gara de Nord – Chitila – Scroviștea reprezintă singura bucată din zona Capitalei care bifează un progres minimal pe hârtie. Ministerul Transporturilor a avizat recent proiectul pentru acest tronson integrat în viitorul inel feroviar al orașului. Planul include achiziția a cinci trenuri electrice noi, la pachet cu electrificarea infrastructurii feroviare existente. Lista de lucrări impune construirea unui pasaj rutier denivelat în zona Scroviștea, realizarea a cinci pasaje pietonale subterane și a cinci pasarele pietonale.
În plus, este vorba despre construirea a două puncte noi de oprire la Chitila 2 și Buciumeni, alături de modernizarea a zece stații și halte de pe parcurs. Documentația solicită crearea unor parcări de tip Park & Ride pentru o viitoare integrare a transportului feroviar cu cel rutier.
Această linie care se suprapune deja peste un coridor fucțional în prezent măsoară aproximativ 32,6 kilometri iar durata estimată a unei călătorii ar urma să atingă circa 43 de minute, la o cadență de trecere a trenurilor de 15 minute la orele de vârf.
Rute blocate în parcuri și populismul sectoarelor
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov promite transformarea rețelei feroviare actuale într-un sistem urban similar unui metrou de suprafață. Planul general listează un număr de 20 de linii destinate regiunii metropolitane. Rutele teoretice includ conexiuni directe către Aeroportul Otopeni, Snagov, Buftea, Pantelimon, Domnești, Căciulați, Fundulea și centura feroviară a Capitalei. Prima fază de dezvoltare a proiectului evidențiază patru trasee considerate prioritare. Aceste rute vizează conexiunile Gara de Nord – Scroviștea, Gara de Nord – Obor, Gara de Nord – București Vest și București Vest – Obor.
Proiectul se lovește însă de decizii administrative locale, precum cea din Sectorul 6, care a transformat linia destinată trenului metropolitan în parc adiacent noilor proiecte imobiliare sau cea din Sectorul 5 care prevede același lucru cu terenul aferent unei alte linii ferate, către Gara Progresul, în apropierea Șoselei Viilor.
