Ion Iliescu a fost înhumat joi în Cimitirul Militar Ghencea III, deși fostul președinte ar fi trebuit inițial să fie pus în pământ în Cimitirul „Sfânta Vineri” din Capitală. Mutarea a fost decisă pentru ca locul de veci să poată avea permanent pază militară. În „Sfânta Vineri”, el avea deja un „mini-cavou” pregătit.
Cimitirul „Sfânta Vineri” aflat în administrarea Primăriei Capitalei este mult mai mare decât Ghencea Militar III, cu alei lungi și umbrite de copaci, mărginită de morminte, cripte și cavouri de diverse dimensiuni.
În multe zone, monumentele funerare sunt impresionante prin dimensiunile și materialele folosite.
Într-una dintre aceste alei se află și locul pe care și l-a rezervat fostul președinte.
O criptă din marmură neagră, lucioasă, cu inscripțiile gravate pe partea frontală. În partea stângă a plăcii care a fost pusă peste numele lui Iliescu se distinge parțial numele „Ilie…”, restul fiind încă ascuns.
CITEȘTE ȘI: REPORTAJ | Mormântul lui Iliescu, obiectivul militar din Drumul Cooperativei
Cumnata, înmormântată tot aici, în apropiere de Mecca
Tot la Cimitirul Sfânta Vineri a fost îngropată și Maria Șerbănescu, cumnata lui Ion Iliescu (02.01.1928 – 29.08.2017). Crucea de lemn a Mariei Șerbănescu este simplă, vopsită în alb pe litere și ușor deteriorată, în contrast cu finisajul lucios al marmurei.
Printre alte cruci și monumente funerare, stau copacii care dau umbră zonei.
Cimitirul „Sfânta Vineri” găzduiește numeroase cavouri de familie, unele impunătoare.
În imediata apropiere se află un cavou masiv, din granit negru, a cărui formă aduce aminte de Kaaba de la Mecca, o asemănare vizuală surprinzătoare, având în vedere reputația lui Ion Iliescu de lider politic declarat necredincios.
Deasupra intrării, un basorelief din piatră creează un contrast puternic cu luciul construcției impunătoare.
Mai bătrân decât Iliescu
Cimitirul „Sfânta Vineri” are o istorie de peste două secole și este unul dintre reperele funerare vechi ale Bucureștiului.
În 1801 a fost înființat primul cimitir de la Biserica Sfânta Vineri din mahalaua Udricani, pe un teren cumpărat de la Zamfirica Greceanca. Ulterior, a fost amenajat la Sfânta Vineri-Nouă, pe Calea Târgoviștei, actuala Calea Griviței.
În 1864, autoritățile au decis oprirea înmormântărilor în vechiul cimitir catolic aflat lângă Biserica Sfânta Vineri, care fusese demolată și reconstruită, conform Ziarului Lumina.
Comunitatea catolică își mutase deja, din 1860, locul de veci la Sfânta Vineri-Nouă din Calea Târgoviștei.
În interiorul cimitirului sunt îngropate mai multe persoane publice, printre care Constantin Nottara, Maria Lătărețu, Toni și Lucia Sturdza Bulandra, Iurie Darie și Mălina Olinescu.
