Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local
Friday , 29 March 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
Acasă Analiză 580 de milioane de lei, achiziții directe în pandemie, în București și Ilfov | Funky Citizens a făcut o analiză a cheltuielilor publice de la începutul anului
AnalizăBuletin de București în pandemieBuletin de Ilfov

580 de milioane de lei, achiziții directe în pandemie, în București și Ilfov | Funky Citizens a făcut o analiză a cheltuielilor publice de la începutul anului

57

2020 a fost un an ca niciunul altul până acum, iar acest lucru s-a reflectat și în cheltuielile publice. De la achiziții dictate de epidemia care ne-a schimbat tuturor viețile, până la onorarea unei clientele vechi sau investiții costisitoare pentru organizarea alegerilor, nimic nu a lipsit din nota de plată a cheltuielilor publice. Echipa Funky Citizens a mers pe urma banilor publici și a folosit în demersul său și multe dintre investigațiile făcute de jurnaliștii Buletin de București de-a lungul anului. Rezultatul analizei este un raport de monitorizare, care “ia în calcul contractele directe și achizițiile publice făcute de către 584 de autorități din București și Ilfov în perioada ianuarie – septembrie 2020, punând accent pe acele contracte care, folosind pretextul pandemiei și contextul electoral, ar putea ridica semne de întrebare”.

“Ce-am găsit? Risipă făcută din banul public și transparență îngropată în favoarea firmelor care s-au specializat brusc în producția de măști și alte materiale necesare pandemiei.”

Pandemie. Studiile de fezabilitate rezistă – 13.3 milioane de lei

Raportul întocmit de echipa Funky Citizens are la bază două elemente de
analiză: cantitativă a datelor privind contractele realizate în această
perioadă și calitativă a unor dintre aceste contracte, așa cum reiese
din investigații jurnalistice.

“Din top 20 coduri CPV pentru cumpărări directe realizate în perioada ianuarie-septembrie 2020, doar 29.8% sunt făcute pentru bunuri și servicii care au legătură cu pandemia. Pe primul loc sunt studiile de fezabilitate (cod CPV 71241000-9) cu peste 13.3 milioane de lei, iar pe locul doi sunt lucrările de reparații generale și renovări (cod CPV 45453000-7), tot cu
peste 13.3 milioane lei.
“, se menționează în raport.

Cu alte cuvinte, s-au cheltuit din nou bani cu nemiluita pe posibile proiecte viitoare, deși cerințele la zi erau cu totul altele. Despre SF-uri de pandemie, Buletin de București a scris de de numărate ori.

Doar 14,3% din totalul banilor, cheltuiți de spitale

Risipa, cuvânt de ordine în achizițiile publice, a rămas la fel de actuală și în anul în care spitalele, întregul sistem de sănătate avea nevoie de o infuzie maximă de capital, de investiții. Echipa Funky Citizens a calculat că doar 14,31 din cheltuieli aparțin spitalelor. Grosul banilor a mers în achiziții directe ale primăriillor, instituțiilor subordonate, companiilor publice.

“În timp ce spitalele duceau și încă duc lipsă de materiale
necesare pentru a face față crizei din sistemul de sănătate, în cadrul unor
primării, autoritățile au făcut abstracție de pandemie și și-au continuat achizițiile ca în timpuri de campanie electorală.
“, se menționează în raport.

Sursa – Raport Funky Citizens

Iar pentru multe administrații, pandemia nu a exclus achizițiile “tradiționale”, de la clienți consacrați pe parcursul mai multor ani, la clientela politică. Și binențeles, au existat achiziții “exotice”, dar pe bani mulți. Și despre toate acestea, Buletin de București a relatat pe larg.

a/

Contracte sparte pe bucăți, același furnizor

Legislația impune anumite reguli, privind contravaloarea maximă a achizițiilor directe – “autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică de 135.060 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică de 450.200 lei.”

Există însă o practică a eludării acestei prevederi – spargerea unui contract în mai multe care să se înscrie în limitele legale, practică rămasă în uz și anul acesta.

Echipa Funky Citizens a descoperit, de exemplu, că Primăria Otopeni a făcut două achiziții directe uriașe, de aproape 1 milion de euro, folosind această practică.

Administrația din Otopeni a încheiat în primele 9 luni ale lui 2020, 8 de contracte de lucrări cu firma COSTALEX CONSTRUCT, niciunul mai mare de 450.200 de lei, în total – 2,7 milioane de lei și 5 contracte lucrări cu firma ACVATOT, în total 2.2 milioane de lei.

Ambele firme au “tradiție” în Otopeni. COSTALEX CONSTRUCT a avut în 4 ani, 61 de contracte cu Primăria, valoare totală 18 milioane de lei, ACVATOT – 18 contracte, 6,5 milioane de lei.

De la măsline, la măști de protecție

Noutățile anului, în materie de achiziții au fost echipamentele de protecție. Criza COVID a generat o cerere uriașă de astfel de echipamente, care în primăvară au atins prețuri uriașe față de cele de până atunci, și a “inventat” peste noapte firme specializate în furnizarea de astfel de dispozitive.

De la producția de măsline, până la producerea de șervețele dezinfectante e doar un pas, mai ales dacă ești o firmă care urmărește profitul indiferent de context. Ca ciupercile după ploaie, așa au apărut și firmele specializate în producerea de materiale necesare pentru prevenirea și combaterea pandemiei. În ciuda lipsei de experiență în comercializarea acestor produse medicale, asta nu le-a împiedicat pe autorități să contracteze cu ele.“, se menționează în raport.

42 de milioane de lei au totalizat achizițiile de echipamente de protecție în instituțiile publice din București și Ilfov. Și o bună parte din acești bani au ajuns la firme care până la pandemie nu aveau nimic de a face cu astfel de produse.

Tablete și alte echipamente electronice, tot achiziții “de pandemie”

Și nu doar echipamentele de protecție au fost un capitol nou în lista de cumpărături a instituțiilor locale. Din cauza pandemiei, a apărut o poziție nouă. Cea a tabletelor pentru elevi, care să permită participarea la cursurile online. Și a fost concurs de achiziții netransparente. Căștigători par a fi foștii edili ai Sectoarelor 1 și 5 care au dat deja declarații la DNA cu privire la aceste achiziții.

În același Sector 5 din capitală, pe final de mandat, primarul Daniel Florea a încheiat o afacere de 10 milioane de EURO în spatele ușilor închise, fără a
exista vreo dovadă a licitației pe platforma SEAP sau pe site-ul primăriei.
Achiziția a avut ca obiect un număr de 33 mii de tablete pentru elevii din
sector. În spatele contractului se află o firmă fără angajați înființată în urmă cu 9 luni care trăiește din contracte publice.(…) În același mod opac s-au achiziționat și tabletele pentru elevi de către Primăria Sectorului 1, București. Conform jurnaliștilor, primăria a refuzat să le ofere informații cu privire la firma care a obținut contractul de 76 milioane lei.

Achiziții și alegeri

“Pe lângă achizițiile planificate, firești pentru organizarea alegerilor, achizițiile au fost pentru unii candidați și un instrument bun pentru a-și face campanie electorală mai mult sau mai puțin subtilă.”, scriu cei de la Fanky Citizens.

Și dau ca exemplu, investigațiile jurnaștilor Buletin de București, conform cărora cei mai mulți bani pentru buna desfășurare a alegerilor locale, dintre toate sectoarele, i-a cheltuit primarul sectorului 5 care a cumpărat, printre altele, 4.000 de perdele în valoare de 135 mii de lei.

Achizițiile publice în România, domeniu opac

Raportul celor de la Funky Citizens se încheie cu concluzii și recomandări.

“În ciuda scorurilor negative pe care România le primește la nivel european
cu privire calitatea datelor legate de achiziții publice și transparența în
domeniu (2.4 din 10 puncte la evaluarea elaborată de Comisia Europeană în 2019), achizițiile publice continuă să fie un domeniu opac, cu multe semnale de alarmă.”

Întregul raport al celor de la Funky Citizesn poate fi consultat aici.

Cover: Inquam Photos / Alberto Groșescu

Acest articol face parte din „Buletin de București în pandemie”, o serie în care investigăm achizițiile publice din județul Ilfov și București, în contextul pandemiei Covid-19

Proiect derulat de Asociația Funky Citizens cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații suplimentare pot fi găsite pe paginile web www.activecitizensfund.ro și www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă verdecompetitivă și incluzivă.

Proiect derulat de

%s cometariu

Comments are closed.

pe același subiect

AnalizăArticoleȘtiri

Factual.ro | Cine are dreptate în scandalul bugetului de la PMB

Bugetul Capitalei a fost votat abia la a patra încercare, cu o...

ArticoleBuletin de IlfovȘtiri

Caravana „Ilfov, prin ochii tăi”, a Consiliului Județean, ajunge în Berceni

Programul „Ilfov, prin ochii tăi” continuă în Berceni, anunță Consiliul Județean Ilfov....