Vatmanul implicat în accidentul mortal de pe Șoseaua Progresului nu consumase droguri, potrivit rezultatelor Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, arată un mesaj apărut în spațiul public. Rezultatul negativ a fost confirmat pentru Buletin de București de către Valer Ciobănescu, președintele Sindicatului Transpublic.
Inițial, testarea rapidă cu aparatul DrugTest, făcută chiar după producerea accidentului, a indicat posibila prezență a substanțelor psihoactive în organism.
Potrivit sindicalistului, vatmanul urma un tratament pentru răceală. Acesta ar fi putut influența rezultatul testului rapid, explică Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor, pentru Buletin de București.
Mașina care a intrat în fața tramvaiului a fost strivită
Joi, 19 septembrie, o mașină a fost strivită, după ce şoferul nu s-a asigurat când a vrut să traverseze linia de tramvai, pe şoseaua Progresului. Bărbatul de la volan a murit, după ce tramvaiul a proiectat maşina într-un stâlp.
Conducătorul tramvaiului a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul indicat fiind 0. În urma testării preliminare cu aparatul DrugTest, au rezultat indicii cu privire la posibila prezență în organism a substanțelor psihoactive.
„Facem precizarea că aceasta nu reprezintă probă în cadrul dosarului penal, persoana fiind condusă la sediul INML pentru recoltarea de probe biologice, în vederea stabilirii cu exactitate a consumului de substanțe interzise”, a transmis atunci Brigada Rutieră în comunicatul de presă.
Vatmanul implicat în accidentul mortal nu consumase droguri
Rezultatul de la INML a ieșit sâmbătă, în jurul orei 13:30. Probele de sânge au indicat absența substanțelor psihoactive în organism. Mesajul primit de vatman a început să circule pe rețelele sociale.
Buletin de București l-a contactat pe Valer Ciobănescu, președintele sindicatului Transpublic care a confirmat informația.
Se confirmă, e ok. Tocmai când îi luau interviu, a primit și mesajul, pe la ora 13:00-13:30, ieri.
Potrivit acestuia, vatmanul luase o pastilă de parcetamol în seara zilei de miercuri, 18 septembrie.
Întâmplarea a fost că el a luat doar seara un paracetamol, că l-a luat răceală. Și mai avea două pastile, le-a și arătat celor care l-au intervievat.
Liderul sindicatului adaugă că șoferii STB sunt testați anual sau mai des, dacă există suspiciuni, tocmai pentru a preveni consumul de droguri.
Dacă creează suspiciuni, adică intră în conflict cu șefii, cu colegii. Când sunt rapoarte, sunt trimiși la o reevaluare medicală, dacă cumva atitudinea lor se schimbă față de șefi sau de colegi. Chiar și față de publicul călător, dacă cineva îi face o reclamație că s-a purtat agresiv sau necorespunzător față de un călător.
Reporterii Buletin de București au contactat reprezentanți ai INML și ai Brigăzii Rutiere, însă aceștia au refuzat să furnizeze informații despre rezultatul testului.
Vlad Zaha: 38% dintre testele pozitive din 2023 au fost infirmate de analizele de laborator
Contactat de reporterii Buletin de București, Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor, declară că „utilitatea efectuării acetor teste rapide și a comunicării rezultatelor este zero”, în contextul în care rata de fals pozitiv este foarte mare.
Cumva, e o poveste care tot continuă. Știm deja, de cel puțin un an de zile, că oficial 38% dintre toate testele pozitive efectuate de Poliția Română au fost fals pozitive. Deci peste 1.000 de persoane ieșite pozitiv, nu erau de fapt pozitiv din cele 3.000.
În această situație, expertul susține că „poliției ar trebui să-i fie interzis să mai comunice rezultatul testelor preliminare de pe șosele”, întrucât sunt folosite doar ca metodă de screening și oricum nu au valoare juridică.
Acele teste indică doar posibila prezență, ele nu pot fi folosite în procesele penale.
Rezultatul testului rapid ar fi putut fi influențat de tratamentul pentru răceală luat de vatman, dar nu numai, explică Vlad Zaha pentru Buletin de București:
Pot fi influențate chiar și de alimente banale, cum ar fi covrigi cu mac, gumă de mestecat. Sau de medicamente care nici măcar nu au nevoie de prescripție, cum ar fi picături de nas sau diferite variații de Parasinus Penta care conțin codeină sau de Nurofen Plus. Acele teste pot fi influențate chiar și dacă sunt ținute în soare câteva zeci de minute, deci au o rată de infirmare uriașă.
În plus, „potrivit statisticilor poliției rutiere din cadrul “Buletinului Siguranței Rutiere”, doar 1 din 1000 accidente grave sunt provocate de droguri si doar 0.2% dintre toate decesele de pe șosele au legătură cu drogurile – datele sunt constante pentru anii 2021, 2022 si 2023” adaugă Vlad Zaha.
Cum s-a întâmplat accidentul?
Accidentul s-a întâmplat joi, 19 septembrie, în jurul orei 07:20. Conform Brigăzii Rutiere, șoferul circula pe șos. Progresului dinspre Calea Rahovei către Calea 13 Septembrie și a efectuat virajul la dreapta, în zona imobilului cu nr. 43. Acesta a intrat în coliziune cu tramvaiul ce se deplasa pe șos.Progresului dinspre Calea 13 Septembrie către Calea Rahovei.
În urma accidentului de circulație conducătorul autovehicului a rămas încarcerat, iar după extragere prezenta leziuni incompatibile cu viața, transmite purtătorul de cuvânt al Brigăzii Rutiere.
Capitala accidentelor
Peste 11.000 de accidente rutiere au avut loc în perioada 2010 – 2023 în București, conform unei analize inclusă în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). 55% din cele 11.195 de accidente rutiere au implicat pietoni și bicicliști.
Anul în care s-a înregistrat cel mai mare număr de accidente, peste 900, a fost 2016. Mai mult, în 2023 au murit 42 de oameni în astfel de accidente, majoritatea pietoni și bicicliști.
Peste 26% dintre persoanele implicate în cele peste 11.000 de accidente au fost rănite grav, iar în jur de 8% au murit, conform documentului consultat de Buletin de București.
