Primarul din Otopeni, Silviu Gheorghe, promovează intens infrastructura sportivă a orașului drept o facilitate complet gratuită pentru cetățeni, exact în momentul în care magistrații Tribunalului București au demarat, după trei ani de amânări, administrarea probelor în dosarul său de corupție. Adică a început judecarea efectivă a celor acuzate de procurorii DNA.
În timp ce primarul vorbește despre „zeci de ani” de gratuități, dar nu și despre costurile reale plătite de cetățenii din Otopeni pentru aceste facilități, procurorii anticorupție vorbesc despre plăți fictive și un prejudiciu de milioane de euro, care a lăsat orașul fără sistem de canalizare funcțional.
Propaganda video și lipsa apărării
Primarul din Otopeni derulează o campanie intensă de imagine axată pe „gratuitatea” serviciilor publice, exact în momentul în care procesul său de corupție a intrat într-o etapă critică. Completul Specializat Corupție 43 de la Tribunalul București a decis vineri, 6 februarie 2026, să pună capăt amânărilor și să treacă la „administrarea probelor propuse”.
Decizia instanței marchează finalul unei perioade lungi de stagnare procedurală, tergiversări și invocarea „lipsei de apărare” a edilul acuzat de corupție, adică abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
În timp ce avocații primarului invocau în instanță diverse excepții procedurale, Silviu Gheorghe a avut, în paralel, o campanie de imagine în on-line, prin care și-a lăudat investițiile.
În ultimul dintre acestea a apărut filmat în sala de sport a liceului din localitate. Edilul folosește imagini cu baza sportivă modernizată, pentru a transmite mesajul că „totul este gratuit de zeci de ani” și că cetățenii nu plătesc „niciun leu” pentru acces.
Discursul său marșează pe ideea unei administrații performante și generoase, care oferă condiții de lux elevilor și sportivilor, dar nu menționează că gratuitatea invocată este plătită tot taxele și impozitele otopenarilor.
Realitatea din spatele acestei „gratuități” este însă detaliată într-un dosar al procurorilor DNA care descriu un mecanism prin care bugetul local, sursa „gratuităților” invocate, a fost devalizat sistematic.
Perioada de „zeci de ani” la care face referire primarul în videoclip se suprapune cu intervalul 2011-2017, „perioada infracțională” dezvoltată în rechizitoriu.
Judecătorii au tăiat seria amânărilor
Datele oficiale de pe portalul instanțelor arată un parcurs sinuos al dosarului. După ce Buletin de București a aratat că la termenul din 23 ianuarie 2026, când cauza a fost amânată a treia oară pentru „lipsă de apărare”, magistrații au considerat oportună necesitatea administrării probelor și au stabilit următorul termen pentru data de 6 martie 2026, la ora 14:30.

Această etapă este esențială pentru că administrarea probelor presupune audierea martorilor, analiza documentelor financiare și confruntarea inculpaților cu interceptările sau expertizele de la dosar.
Alături de primarul Silviu Gheorghe, pe lista inculpaților figurează nume grele precum omul de afaceri Nelu Iordache, dar și funcționari din primărie: Vlad Constantin, Ștefan Bogdan Ionel și Picu Gheorghe Doru.
Un caz de corupție „primitiv” cu primarul din Otopeni
Acuzațiile care îl vizează pe primarul din Otopeni sunt de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Procurorii susțin că primarul a aprobat plăți pentru lucrări fictive în cartierul Ferme, situat în Nordul orașului. Banii au fost virați pentru o stație de epurare și extinderea rețelei de canalizare, infrastructură care nu ar fi fost realizată niciodată în parametrii contractați.
Firma care a încasat banii publici era controlată de Nelu Iordache, trimis și el în judecată în același dosar. Prejudiciul calculat de anchetatori se ridică la aproximativ 35 de milioane de lei, adică șapte milioane de euro.
Această sumă a fost achitată din bugetul local pentru servicii care nu există în realitate, în timp ce edilul vorbește acum despre o „administrație nouă, modernă”.
Prețul ecologic al corupției
Impactul acestor deturnări de fonduri depășește sfera financiară a unuia dintre cele mai bogate orașe din țară. Lipsa stației de epurare, plătită din banii contribuabililor, a transformat Râul Pasărea din localitate într-un focar de infecție.

Apele uzate ale orașului Otopeni sunt deversate direct în râu, fără nicio tratare prealabilă sau după un proces precar. Această situație persistă de ani de zile și generează o poluare masivă a apelor de suprafață și a pânzei freatice din nordul Capitalei, cu efecte pentru generațiile următoare.

În ciuda evidențelor din teren și a dosarului penal, primarul continuă să se prezinte ca un garant al bunăstării publice și folosește infrastructura vizibilă, precum sălile de sport, baloane presostatice, pentru a masca lipsurile grave din infrastructura subterană critică.
Primăria se judecă cu Primarul
Un aspect absurd al acestui proces este calitatea părților. Conform portalului instanțelor, „Primăria Orașului Otopeni” este constituită parte civilă în dosar. Practic, instituția condusă de Silviu Gheorghe cere în instanță recuperarea banilor de la persoana fizică Silviu Gheorghe.
Această situație generează un conflict de interese evident. Juriștii care reprezintă orașul și care ar trebui să lupte pentru recuperarea celor 7 milioane de euro sunt subordonați direct inculpatului. Această anomalie administrativă explică, parțial, lipsa de reacție fermă a instituției în recuperarea prejudiciului și ritmul lent cu care s-au formulat pretențiile civile.
Sechestrul rămâne pentru primarul din Otopeni, prescripția bate la ușă
Deși avocații au încercat în repetate rânduri să scape de măsurile asigurătorii, Curtea de Apel a decis reinstituirea sechestrului pe averi. Măsura este menită să garanteze că statul va putea recupera o parte din prejudiciu în cazul unei condamnări. Totuși, „marele inamic” al interesului public în acest caz rămâne timpul.
Faptele judecate sunt vechi, iar tergiversările de până acum au favorizat apropierea termenului de prescripție pe care magistrații Tribunalului București au refuzat să-l comunice public la solicitarea Buletin de București.
Intrarea dosarului în faza de administrare a probelor la termenul din 6 februarie 2026 pare un semnal că instanța încearcă să accelereze judecata pe fond, înainte ca răspunderea penală să se evapore.
Buletin de București va urmări dosarul în instanță până la soluționarea lui.