Anul pandemiei a adus în spitalele din Capitală zeci de milioane de lei din fonduri europene. Banii au fost folosiți pentru a cumpăra echipamente de protecție și aparatură medicală. Printre firmele care au primit acești bani se numără unele cu legături controversate și altele „prietene” cu statul român și contractele publice.
Anul trecut, pandemia COVID-19 a luat prin surprindere sistemul medical din România. Pentru a face față, mai multe spitale au cerut fonduri de milioane de lei de la Uniunea Europeană. Și le-au primit. Unde au ajuns, însă, acești bani și cum au fost ei folosiți? Seria de investigații „Banii europeni în pandemie” răspunde exact la aceste întrebări.
Institutul Matei Balș este instituția din București care, până acum, s-a folosit de cei mai mulți bani europeni. Institutul a cheltuit peste 24 de milioane de lei pe echipamente și aparatură medicală. Printre patronii câștigători se află unul acuzat că ar fi dat mită Ministerului Sănătății pentru a câștiga licitații, o fostă consilieră în cadrul Ministerului Sportului condus atunci de PSD și acționarul unei firme care, în urmă cu zece ani, a făcut trafic cu ovule prevalate în România. Buletin de București a publicat deja o investigație despre unde au ajuns banii.
În total, spitalele din București au absorbit 95 de milioane de lei de la Ministerul Fondurilor Europene. Aproape 70% din aceștia au fost cheltuiți prin achiziții directe, fără licitație, iar unii fără transparență. Mai jos am detaliat alte câteva achiziții decontate din fonduri europene.
Măști de la Mediplus Solutions
Mediplus Solutions a primit peste 1.3 milioane de lei din fonduri europene pentru măști chirurgicale cu 3 pliuri, conform datelor primite de Buletin de București de la Ministerul Fondurilor Europene. Toate cele trei contracte au fost semnate cu Spitalul Bagdasar.
Managerul Spitalului Bagdasar, Andi Nodiț, ne-a spus că sumele plătite nu au fost achitate din fonduri europene, ci din alte fonduri ale unității. „Probabil confuzia dumneavoastră provine din faptul că o parte din cheltuielile rambursate de Spital cu echipamente de protecție individuală au fost rambursate în cadrul proiectului” finanțat prin bani europeni, ne-a spus el. Informațiile pe care le-am primit de la Minister arată contrariul.
Prețul unei măști vândute de Mediplus Solutions la jumătatea lunii martie a anului trecut a fost 5.12 lei.
Am identificat pe platforma de licitație un preț mult mai scăzut pentru același tip de mască comercializat însă de altă firmă– 2.1 lei. O cutie de 50 de măști era vândută de Marota Medical SRL la prețul de 105 lei. 15 instituții publice au achiziționat măști la 2.1 lei de la Marota Medical pe 17 și 18 martie, printre care Tribunalul Satu Mare, Inspectoratul de Poliție al Județului Gorj, Apa termic transport Sighișoara SA, Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare.
Dana Iacob, administratorul Mediplus Solutions, ne-a spus că acest preț a fost determinat de costul de achiziție, costul de transport, costul de depozitare, costul de livrare si adaosul comercial.
„Cu privire la diferența dintre prețul practicat de noi și prețul practicat de alte societăți, nu putem face o comparație în contextul în care nu cunoaștem, în mod concret, produsele comercializate de alte societăți, condițiile în care acele produse au fost achiziționate și vândute mai departe de competitorii noștri. Vă este cunoscut, cel mai probabil, faptul că, la nivelul anului 2020, în România s-au comercializat nenumărate produse de acest tip, care, însă, nu îndeplineau standardele și cerințele de calitate impuse de legislația națională și europeană pentru a fi considerate măști medicale.
În același timp, este de notorietate faptul că au existat comercianți care, deși au practicat prețuri de dumping pentru măștile medicale comercializate, nu au putut onora niciodată comenzi mari, pentru că, în realitate, nu dispuneau de produsele promise.
Spre deosebire de aceste situații, toate măștile medicale comercializate de către societatea noastră, atât către parteneri din mediul privat, cât și către cei din mediul public, au îndeplinit toate condițiile și standardele de calitate impuse la nivel național și UE pentru a fi calificate ca fiind medicale, iar toate comenzile au fost onorate la termen și în mod complet, fără a exista nici un fel de reclamații din partea partenerilor noștri.”
I-am spus managerului Nodiț că am identificat prețuri mai mici pentru măști care se vindeau exact în aceeași perioadă. El ne-a transmis că stocurile echipamentelor de protecția fluctuau zilnic. Mai mult, unii dintre furnizorii cu prețuri mai mici fie aveau stocuri insuficiente, fie livrau prea greu sau materiale care se dovedeau neconforme.
„Spre exemplu, furnizorul cu cel mai mic preț listat în SICAP pentru măștile chirurgicale cu 3 pliuri punea în vânzare produsul cu 2.63 lei, dar nu răspundea nici la telefoanele și nici la e-mailurile noastre. De altfel, așa cum s-a dovedit public ulterior, respectivul produs al respectivului furnizor era în totalitate neconform.”
Andi Nodiț, manager Spital Bagdasar
În aceeași perioadă, Poliția Locală Sector 1 a cumpărat măști de la aceeași firmă în valoare de 2.5 milioane de lei. Buletin de București a scris atunci despre faptul măștile la suprapreț au fost achiziționate de la Mediplus, o firmă deținută de un offshore cipriot cu legături cu oameni de afaceri din România.
Mediplus Solutions a apărut în 2014, însă cu un alt nume și cu total altă activitate. Pe atunci denumită Edudistance, societatea se ocupa de învățământ în domeniul cultural și era administrată de Gheocov Clara Clementina și deținută de două societăți – Graffiti Black și Graffiti Red- ambele ale lui Cristian Burci. În 2016, Clara Gheocov și Cristian Burci au fost reținuți de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) într-un dosar privind devalizarea societății Romvag Caracal alături de încă patru persoane.
Conform Digi24, Cristian Burci este cel care ar fi condus rețeaua care a provocat Romvag un prejudiciu de 8 milioane de euro. El împreună cu Gheocov și asociații săi mutau bani din conturile Romvag în conturile acționarului majoritar în Luxemburg. Ultimele date publice arată că dosarul ar fi încă în cercetare judecătorească.
„GHEOCOV CLARA CLEMENTINA, pentru săvârşirea infracţiunilor de aderarea la un grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani, evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals.
BURCI CRISTIAN IONEL, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani, instigare la spălare de bani şi instigare la evaziune fiscală.”
DIICOT
Un an după înființare firma și-a schimbat numele din Edudistance în Mediplus Solutions, Gheocov a renunțat la funcția de administrator și a fost înlocuită de Alexandru Ionuț Costache. Tot atunci Mediplus Solutions a devenit proprietatea unui offshore cipriot înființat cu doar câteva luni înainte și administrat de Clara Gheocov– Folendell Holdings Limited.
Administratorul Mediplus Solutions a negat că ar avea vreo legătură, directă sau indirectă, cu Cristian Burci.
De la excursii pentru sectorul 1, la publicitate
Până acum, Spitalul Clinic C.F. 2 București a cumpărat prin fonduri europene măști, mănuși, dezinfectant, dar și servicii de audit financiar și publicitate. În total, 62 de achiziții, toate directe, în valoare de 690 mii de lei.
Treasure Island s-a ocupat de publicitatea proiectului „Creșterea capacității de intervenție în criza Covid-19 a Spitalului Clinic CF nr. 2 București”. Va primi, în total, aproximativ patru mii de EURO din fonduri europene pentru:
1. Realizarea și expunerea a cinci afișe cu informații despre proiect – 50 lei;
2. Conferința de presă la lansarea proiectului, minim 35 de persoane – 5.500 lei;
3. Conferința de presă la finalul proiectului – 5.500 lei;
4. Diseminarea a două comunicate de presă – 5.400 lei ;
5. Realizarea unui panou temporar de informare pe durata invesției – 350 lei;
6. Etichete autocolante pentru echipamentele achiziționate-100 bucăți-200 lei ;
7. O placa permanentă la finalizarea investiției – 1.000 lei.
În urmă cu doi ani, această firmă organiza excursii pentru Centrul Cultural al Sectorului 1 și se bucura de milioane de lei de la fostul primar Dan Tudorache. Buletin de București a arătat atunci cum proprietara Treasure Island, Ioana Octavia Croitoru, jongla cu contracte publice pentru organizare de evenimente, servicii de publicitate și furnizare de beton.
În investigația noastră am descoperit că Ioana Croitoru împărțea același număr de telefon cu Clay Work Bucharest, o societate abonată la contracte cu statul și care a câștigat peste 30 de milioane de lei până acum. Conform Recorder, patronul Clay Work Bucharest, Stefano Scimia, e acționar într-o firmă italiană pe care presa din Peninsulă o menționează în articole despre finanțarea partidelor neo-fasciste.
Reprezentanții Treasure Island au refuzat să ne răspundă la întrebări.
Managerul Spitalului CF nr. 2, Șerban Bucur, ne-a spus că încă nu s-a achitat suma de 4.000 EURO, „plățile urmând a fi efectuate pe parcursul derulării contractului, respectiv a proiectului POIM, conform clauzelor contractual, pe baza serviciilor real prestate și a livrabilelor recepționate în baza unor procese verbale”.
Bonete de lux
Anul trecut, în timp ce spitalele din România se aflau într-o criză a resurselor și doctorii făceau față cu greu numeroaselor cazuri de Covid-19, Institutul Național de Endocrinologie C.I. Parhon a decis să își răsfețe cadrele medicale cu produse de lux. Așa a ajuns să cumpere bonete, pijamale, cagule și halate de la Nissa, un brand românesc de fashion. Au cheltuit peste 72 mii de lei din fonduri europene cu scopul de a proteja sănătatea populației, așa cum zice chiar titlul proiectului depus la Ministerul Fondurilor Europene.
Cel mai mare contract este de aproape 42 mii de lei și este pentru bonete de unică folosință extrem de scumpe. În timp ce Institutul Parhon își permitea să plătească 3.5 lei pentru o bonetă, Spitalul Colentina dădea doar 0.14 lei – de 25 ori mai puțin. Și Institutul Oncologic din București a plătit un preț mai mic decât Parhon – 0.25 pe bonetă.
Restul produselor vândute de Nissa au fost la prețul mediu al pieței. Institutul Parhon este singurul care a cumpărat bonete de la această firmă. Managerul Institutului, Alexandru Velicu, ne-a spus că au fost respectate prevederile legale cu privire la achizițiile publice.
„Nu contestăm faptul că în catalogul electronic au existat oferte cu preț mai mic, însă ori nu existau stocuri sau perioadele de livrare erau inacceptabile pentru nevoile institutului.”
Managerul Institutului Parhon, Alexandru Velicu
Reprezentatul Nissa ne-a spus să trimitem întrebările noastre pe mail. Până la publicarea articolului nu am primit niciun răspuns la mail sau la apelurile telefonice.
Celelalte investigații din seria „Bani europeni în pandemie” au scos la suprafață fonduri ajunse în buzunarele unor firme controversate.
Pentru a combate pandemia de Covid-19, Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) a plătit, din fonduri europene, 7.6 milioane de lei pe ventilatoare mecanice, sisteme Real Time PCR, viziere și alte echipamente de protecție. O parte dintre firmele care au ieșit în câștig sunt fie conectate politic, fie fără experiență sau angajați. Achizițiile nu sunt publice și au fost făcute în spatele ușilor închise.
Grafică: Ion Mateș
The production of this investigation was supported by a grant from the Investigative Journalism for Europe (IJ4EU) fund.
Comments are closed.