Câteva milioane de lei din fondurile europene absorbite de Institutul Balș în anul pandemiei au ajuns în conturile unor firme controversate. Printre patronii câștigători se află unul acuzat că ar fi dat mită Ministerului Sănătății pentru a câștiga licitații, o fostă consilieră în cadrul Ministerului Sportului condus atunci de PSD și acționarul unei firme care, în urmă cu zece ani, a făcut trafic cu ovule prevalate în România.

În ultimul an, Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș a funcționat în prima linie de luptă anti-Covid. Pentru a putea combate pandemia și gestiona numărul ridicat de cazuri, Institutul a apelat la fonduri europene. Până acum a cheltuit peste 24 de milioane de lei pe echipamente și aparatură medicală. Dar unde au ajuns banii?

În episodul al doilea din seria „Banii europeni în pandemie”, verificăm cine sunt firmele din spatele milioanelor de lei și cum a împărțit fostul manager Adrian Streinu-Cercel contractele.

Firma care a „crescut” dând mită la Ministerul Sănătății

Anul trecut, Dutchmed a primit de la Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Balș la vremea respectivă, 2.3 milioane de lei din fonduri europene. Doar o mică parte, 240 mii de lei, au fost atribuiți prin licitație. Restul de peste două milioane de lei s-au dat prin negociere fără publicare – 6 echipamente pentru asistare pulmonară, la 345 mii de lei bucata.

Nu e prima data când în conturile Dutchmed ajung bani dinafară. În 2008-2011, firma a obținut mai multe contracte de la Ministerul Sănătății pentru achiziții finanțate din fonduri ale Băncii Mondiale și Băncii Europene de Investiții. Câțiva ani mai târziu, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a spus că patronul olandez Van Halewijn Dirk ar fi dat mită pentru ca firma sa să câștige aceste achiziții.

„În perioada 2008-2011, inculpatul Van Halewijn Dirk, în scopul de a câștiga pentru firma sa, DUTCHMED BV, o poziție privilegiată pe piața românească a aparaturii medicale, a pus la cale un sistem prin care își asigura sprijinul funcționarilor implicați în proceduri de achiziții publice organizate de Ministerul Sănătății.”

DNA

Conform comunicatului DNA, Van Halewijn Dirk a oferit excursii de lux în Amsterdam și în Italia unor funcționari publici din cadrul Ministerului Sănătății, a plătit pentru a obține informații pe care nu ar fi trebuit să le cunoască și, ca să se asigure că va câștiga licitația, l-a convins pe un membru al comisiei de redactare a specificațiilor tehnice să modeleze caietul de sarcini în folosul lui.   

Acum Dutchmed nu mai face afaceri cu Ministerul Sănătății, însă se bucură de o colaborare apropiată cu Institutul Matei Balș. Cel mai bănos contract semnat este un acord cadru în valoare de 46 milioane de lei, la care se adaugă alte contracte de ordinul miilor sau milioanelor de lei.

Am cerut Institutului Matei Balș, printr-o solicitare oficială, să ne transmită documentele care stau la baza negocierilor fără publicare care s-au achitat din fonduri europene, așa cum este și contractul de 2 milioane de lei cu Dutchmed. Deși ne-au trimis câteva informații, au omis să le includă și pe cele legate de Dutchmed.

Firma unei consiliere dintr-un fost guvern PSD

Anul trecut, Gema Equipments, o firmă cu sediul într-o vilă de pe strada Despot Vodă, a câștigat jumătate de milion de lei, decontat din fonduri europene, pentru furnizarea unui sistem suport cardiopulmonar. A fost singura firmă care a depus ofertă, iar Institutul Balș a acceptat-o.

Atunci când a înființat firma, în 2017, Ana Alexandra Stanca, în vârstă de 29 de ani, era consilier personal al secretarului de stat în cadrul Ministerul Tineretului și Sportului de o lună. Ministerul era condus de PSD-istul Marius Dunca, parte din guvernul Grindeanu.

Acum Gema Equipments a ajuns deja la o cifră de afaceri care depășește 30 de milioane de lei și se bucură de contracte cu mai multe spitale din Capitală, precum Spitalul Elias, Spitalul Malaxa, Spitalul Universitar de Urgență București sau Spitalul Colentina.

Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului de Boli Infecțioase, ne-a zis că funcția pe care a deținut-o proprietara firmei nu a influențat decizia de a atribui acest contract. Totodată, reprezentatul Gema Equipments ne-a transmis că procedura de achiziție s-a desfășurat respectând toate rigorile legale.

„În ceea ce privește achiziția publică la care faceți referire, am luat cunoștiință despre acesta în urma invitației oficiale de participare la NFPPAP echipamente medicale COVID – transmisă pe mailul societății, împreună cu documentele aferente procedurii (caiet de sarcini, invitație). Procedura de achiziție s-a desfășurat cu respectarea strictă a rigorilor legale și a caietului de sarcini.”

Proprietar Gema Equipments

Firma pentru care Liviu Dragnea ar fi făcut un amendament cu dedicație în legea bugetului

Din totalul de 24 de milioane de lei absorbite de Institutul Matei Balș prin fonduri europene, 78 mii lei s-au dus la AMS 2000 Trading Impex pentru trei hote bacterilogice. O sumă mică, dacă o comparăm cu alte contracte. Sumele mai mari care au ajuns în buzunarul patronilor au fost achitate, în schimb, din bugetul propriu. Colaborarea dintre cele două durează de cel puțin patru ani, însă AMS 2000 Trading Impex primește contracte de la statul român încă din 2009. În total a câștigat peste 300 milioane de lei din bani publici.

Paula Dragomir, director general, ne-a spus că atribuirea contractului a respectat procedurile prevăzute în Legea achizițiilor publice.

„Avem peste 75 de angajați, iar astăzi suntem una dintre cele mai experimentate, bine cunoscute și serioase companii care activează pe această piață. Având în vedere că societatea noastră furnizează echipamente pentru uz medical, printre clienții noștri se numără și unele spitale publice din România cu care încheiem contracte de furnizare, exclusiv în conformitate cu legislația achizițiilor publice.”

Director AMS 2000 Trading Impex

Buletin de București a scris anul trecut despre cum, în timpul stării de urgență, firma a vândut teste rapide de depistare Covid-19 către nouă instituții din București. Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) a plătit atunci peste 230 mii de lei pentru aceste teste.

La pachet cu istoricul îndelungat al firmei vine și un scandal.

La câțiva ani după revoluția din 1989, când investitorii intrau tot mai puternic în România, a apărut A.M.S. 2000 Trading, fondată de doi cetățeni israelieni: Yizhar David și Hof Yaacov. Mai trec câțiva ani și o parte din AMS 2000 devine proprietate a unui offshore din Cipru – Sunstring Limited, iar cealaltă parte rămâne la Hof Yaacov.

Conform G4Media, Yaacov Hof a fost acționarul firmei Global Art. BBC a arătat în 2005 că a făcut export cu ovule și embrioni umani prevalați în România. La momentul respectiv Jurnalul Național scria că „Specialiștii citați de jurnaliștii britanici le reproșează ginecologilor și embriologilor care gestionează afacerea “Global Art” că recoltează ovule din România, le fecundează cu sperma unor bărbați din străinătate și, cu embrionii astfel obtinuți, fertilizează cupluri care plătesc cu bani grei fericirea de a avea copii.

Aceeași investigație G4Media a arătat că, în 2019, Liviu Dragnea, pe atunci președintele PSD și al Camerei Deputaților, a depus un amendament la legea bugetului prin care vrea să aloce bani Ministerului Sănătății pentru a cumpăra teste prenatale Panorama. Firma care comercializa în România aceste teste Panorama este chiar AMS 2000 Trading Impex. Dragnea a scris în amendamentul la buget că ”Programul Panorama presupune testări prenatale, fiind estimat un număr de 200.000 de paciente anual cu un cost/investigație de 2.500 lei”. Astfel rezultă o sumă anuală de 500 de milioane de lei cheltuiți din bani publici pentru testele prenatale vândute de același beneficiar care a făcut trafic cu ovule și embriori.

Firma care vinde la suprapreț

Anul trecut, o investigație De Gardă marca Buletin de București a arătat că Spitalul Colentina a cumpărat trei mii de combinezoane la suprapreț, în timp ce cadrelor medicale li se cerea să facă economie la echipamente de protecție. Institutul Balș a achiziționat de la aceeași firmă păguboasă trei stații centrale de monitorizare cu 130 de mii de lei decontanți din fonduri europene.

Principala activitate a Med Healthcare Project este, conform Ministerului Finanțelor, consultanța. În timpul pandemiei, însă, toată atenția s-a dus către comerțul cu articole medicale, de altfel și cea mai profitabilă piață a anului. Așa a ajuns proprietarul firmei, Alexandru Cristian Toader, la doar 25 de ani, să fie intermediar între o firmă de modă și compania Unifarm pentru un import de 2.2 milioane de măști. Cătălin Tolontan și Răzvan Luțac au arătat cum acestea au fost vândute la preț dublu statului român de către Pop-Up, firma soției unui fost cadru al Serviciilor Române de Informații (SRI), Alexandru Sas.

„Tipul procedurii a fost licitație publică deschisă online, iar criteriul de atribuire a fost prețul cel mai mic. Med Healthcare Project a fost singurul ofertant care a depus ofertă.”

Adrian Marinescu, director medical Institutul Balș

Reprezentanții Med Healthcare Project și Dutchmed au refuzat să comenteze asupra celor scrise mai sus.

Grafică: Ion Mateș
Sursă cover foto: Octav Ganea/INQUAM

The production of this investigation was supported by a grant from the Investigative Journalism for Europe (IJ4EU) fund.

(Visited 594 times, 3 visits today)