Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Friday , 7 November 2025
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainPrimărie

Primăria Sectorului 1 acuză Romprest că refuză să semneze actul adițional prin care se schimbă suprafețele și frecvențele pentru care plătește salubritatea. Nou conflict pe bani plătiți în plus

34
refuză să semneze
Viceprimarul Iulian Hatmanu, cu actul adițional fără semnătura Romprest

Compania de salubritate Romprest nu s-a prezentat la întâlnirea la care ar fi trebuit să semneze un act adițional la contractul pe care îl are cu Primăria Sectorului 1, acuză instituția publică. Operatorul de salubritate refuză să semneze documentul, pe motiv că modificările pe care le conține au fost decise de Consiliul Local unilateral, fără acceptul său.

Actul adiționat prevede aprobarea suprafețelor de carosabil și trotuare rezultate ca urmare a noilor măsurători efectuate de autoritatea publică pentru măturatul, spălatul, stropirea și întreținerea căilor publice.

De asemenea, Primăria Sectorului 1 a modificat și frecvența la care se așteaptă să aibă loc curățenia pe spațiile publice.

Actul adițional mai prevede noile suprafețe pe care ar trebui să se facă curățarea și transportul zăpezii de pe căile publice și menținerea în funcțiune a acestora pe timp de polei sau îngheț, dar și programul actualizat cu care se fac aceste operațiuni.

De asemenea, a fost redus numărul de utilaje de dezăpezire care sunt blocate de operator în așteptarea zăpezii, așa numita „taxă de așteptare”, de la 40, câte au fost anul trecut, la 10 pentru această iarnă.

CITEȘTE ȘI: Sector 1 | Consiliul Local a reintrodus „taxa de așteptare” a zăpezii: utilajele sunt plătite, chiar dacă nu ninge. Tuță: Ne obligă legea

Romprest refuză să semneze, pentru că nu este de acord cu modificările

Astăzi trebuia să semnez, în calitate de viceprimar al Sectorului 1, actul adițional la contractul de salubritate cu Romprest. Este vorba despre documentul prin care se măresc frecvențele de curățenie, se introduc indicatorii de calitate și se trece la facturarea corectă, pe baza suprafețelor reale, măsurate.

Operatorul nu s-a prezentat invocând chestiuni juridice. Ca orice om centrat pe administrație, mă așteptam de la Romprest la servicii de salubrizare, nu la tertipuri avocățești. Mai ales că Primăria este la zi cu plata facturilor curente și asigură finanțarea integrală a serviciului”, a scris vineri viceprimarul Sectorului 1, Iulian Hatmanu.

Acesta a menționat că Primăria recunoaște „datoriile istorice de peste 200 de milioane de lei acumulate în timpul fostei administrații conduse de Clotilde Armand, o perioadă a blocajelor și a confruntărilor. Eu cred în performanță managerială, cooperare și eficiență, nu în conflicte inventate”.

De cealaltă parte, Romprest a invocat faptul că nu poate fi de acord cu aceste modificări, pentru că au fost făcute fără acordul său, iar un contract nu poate fi schimbat printr-o decizie unilaterală, ci cu aprobarea ambilor parteneri.

Ședință de urgență, pentru contractul de dezăpezire

Viceprimarul Iulian Hatmanu susține că, deoarece Romprest nu a dorit să semneze actul adițional privind modificarea suprafețelor și frecvențelor după care se va face curățenia, a fost convocată pentru marți o ședință de urgență a Consiliului Local pentru aprobarea planului de deszăpezire.

Primăria Sectorului 1 consideră că nu este un risc de blocare, din nou, a serviciilor de salubritate, în urma acestui conflict juridic.

„Chiar și în lipsa acestui pas procedural, administrația locală își continuă activitatea cu seriozitate. Ne dorim păstrarea dialogului cu operatorul, întrucât interesul public cere colaborare, echilibru și asumare din partea tuturor celor implicați în acest serviciu esențial. (…)

Cetățenii Sectorului 1 trebuie să știe că serviciile de salubritate vor continua, iar curățenia rămâne o prioritate asumată. Primăria monitorizează îndeaproape situația și este pregătită să acționeze pentru a garanta continuitatea și calitatea serviciului public”, a transmis și instituția, într-un comunicat de presă.

Un nou conflict a izbucnit între Romprest și Sectorul 1, cu privire la banii dați în plus

Un nou conflict a izbucnit între entitatea publică și Romprest, deoarece Primăria Sectorului 1 vrea să oblige operatorul de salubritate să dea înapoi banii primiți în plus în perioada iulie-octombrie 2025.

Sumele au plătite în plus, după cum a explicat primarul George Tuță, după ce Consiliul Local al Sectorului 1 a adoptat în iulie în o hotărâre prin care accepta o majorare cu 118,21% a prețurilor pe care operatorul de salubritate le percepe pentru serviciile sale, bazându-se pe un indicator al Institutului Național de Statistică.

Ulterior, Primăria a considerat că a fost comisă o greșeală, așa că, într-o altă hotărâre din octombrie a stabilit că majorarea trebuia făcută cu doar 106%. În același document votat de consilierii locali se prevede că Romprest trebuie să dea banii înapoi. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să semneze un act adițional la contractul pe care-l are cu Sectorul 1.

CITEȘTE ȘI: Sector 1 | Primăria a dat prea mulți bani către Romprest pentru strângerea gunoiului. Acum îi vrea înapoi. Operatorul de salubritate amenință cu o nouă „criză sanitară”

Avocatul Romprest a avertizat încă din ședința din 31 octombrie a Consiliului Local, când a fost adoptată hotărârea prin care compania era pusă să dea banii înapoi, că firma nu este de acord cu această soluție.

Operatorul de salubritate a cerut majorarea tarifelor, dar a precizat indicele corect după care să se facă ajustarea în plus. Folosirea unui indice diferit a fost eroarea Consiliului Local, lucru recunoscut de acest organism.

„Mă întreb cum, în urmă cu trei luni de zile, la baza acelui proiect care a dus la adoptarea hotărârii 156 (de ajustare în plus a prețurilor – n.r.) a stat o argumentație total contrară celei susținute astăzi de aparatul de specialitate, ceea ce constituie un nou element de nelegalitate și dovada unei inconsecvențe decizionale la nivel administrativ.

Există un mare risc de a se bloca activitatea operatorului, nu din perspectiva pagubelor iminente aduse acestuia, ci din cauza faptului că există riscul de a se crea o situație gravă de tipul celei anterioare, când am avut o criză sanitară și când cei care au fost afectați au fost cetățenii din Sectorului 1”, a avertizat atunci Iancu Tudor, avocatul Romprest.


Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

pe același subiect