Mii de oameni, steaguri, bâte, garduri de protecție și bucăți de pavaj care au zburat deasupra capetelor celor aflați în Piața Victoriei, nu departe de corporațiile de pe Kiseleff și cafenelele de specialitate de pe Calea Victoriei. Așa a arătat protestul crescătorilor de animale, organizat în jurul nemulțumirilor legate de restricțiile la exportul de ovine și caprine. A început ca o manifestație a fermierilor și s-a transformat, în câteva ore, într-o confruntare prelungită între grupuri de protestatari și jandarmi.
„Transhumanța” de toamnă din acest an s-a ghidat mai degrabă după algoritm. Protestul, anunțat de săptămâni întregi pe rețelele sociale și neautorizat oficial, a adus în Capitală câteva mii de oameni.
Oierii au venit din Vrancea, din Maramureș sau de la Sibiu, adunându-și amărăciunea în jurul unei decizii venite de la Bruxelles: extinderea interdicției privind exportul de ovine și caprine până la finalul anului, din cauza unor restricții veterinare.
Cu mii de animale blocate în bătături și cu falimentul la poartă, oierii au cerut, în primul rând, să fie ascultați, însă protestul lor a fost deturnat rapid.
„Vrem o schimbare de țară. Nu numai noi, ciobanii, care ne-au omorât mii de oi și ne-am pus jugul pe gât. Nu mai avem, se vede cu ochiul liber”, a spus unul dintre protestatari.
În jurul orei 11:30, când în piață se aflau aproximativ 4.000 de oameni, au apărut primele pietre. Jandarmii au răspuns cu gaze lacrimogene. A fost începutul unei zile în care Piața Victoriei a funcționat, alternativ, ca loc de protest, câmp de bătaie, nod de trafic și decor pentru o mulțime care părea că nu mai știe foarte bine de ce se află acolo.
Oi și borduri. Cum a fost „deturnat” protestul ciobanilor
Câțiva ciobani mai în vârstă și-au întins șubele de lână pe gazonul de lângă Muzeul Antipa sau direct pe asfaltul din alveola centrală a pieței. Prin mulțime circulau doleanțele adunate într-un dosar gros trimis spre ușile închise ale Executivului.
Fermierii au contestat prelungirea restricțiilor privind exporturile de ovine și caprine și au reclamat măsurile luate în legătură cu focarele de boală. Printre revendicări se află și demisia președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu.
Niciuna dintre aceste revendicări nu pare că a mai contat în Piață. La scurt timp de la începerea protestului spontan, se scanda „Turul doi, înapoi!”, „Călin Georgescu este președinte” și „Jos Guvernul”.
„Călin Georgescu a distrus România? Călin Georgescu va salva România. Atât spunem: turul 2 înapoi și alegeri anticipate”, a spus un om din mulțime.
Apoi, gardurile metalice au început să fie mutate, desfăcute, apoi aruncate spre jandarmii „țestoasă”, adică cei echipați cu armură de protecție anti-riot, cască cu vizor, scuturi masive și protecții pentru corp.
Grupuri de manifestanți, care sub nicio formă nu puteau fi confundați cu niște simpli fermieri, s-au desprins din mulțime și au încercat să înainteze spre Guvern. Jandarmii au format cordoane, moment în care „infiltrații” au început să arunce cu obiecte și… „infrastructură”: sticle, pietre, pavele, semne de circulație, faianță de la metrou, stâlpișori metalici.
O explicație pentru această „deturnare” ar fi că, în dimineața zilei de 15 septembrie, în paralel cu protestul fermierilor, conducerea AUR anunța că organizează “Ziua Porților Deschise” la sediul central al partidului, aflat la mai puțin de o aruncătură de băț de Piața Victoriei.
Un „10 august cu ciobani și infiltrați”
Ceea ce a urmat a fost o desfășurare de forțe haotică, un fel de război de gherilă reinterpretat pe scena Circului Globus, doar că circul era întreaga piață.
Deturnată de agitatori și de tineri cu fețele acoperite, mulțimea a încercat în mod repetat să spargă blocada și să ajungă spre clădirea Guvernului.
La ora 15, tensiunile au reizbucnit. Gardurile de protecție au fost rupte, iar un grup s-a îndreptat din nou spre Guvern. Forțele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene, iar Brigada Specială a Jandarmeriei a ajuns în zonă.
Văzându-se copleșiți în centru, protestatarii s-au spart în grupuri mai mici și s-au împrăștiat pe arterele vecine.
Au blocat Pasajul Victoria și o linie de tramvai, au oprit mașinile la întâmplare pe bulevard și au continuat hărțuiala pe strada Buzești.
Scena suprarealistă a zilei s-a consumat la orele după-amiezii, când jandarmii de la Brigada Specială au descins direct într-un restaurant Fast Food din piață pentru a ridica un agitator ascuns printre clienți, în timp ce din exterior se arunca cu petarde și bucăți de caldarâm.
În mijlocul acestui haos, un pensionar s-a desprins din mulțimea de pe margine. Pășind printre rămășițele proiectilelor impovizate, bătrânul s-a apropiat direct de unul dintre tinerii care rămăsese fără „muniție” și căuta rapid ceva să arunce. I-a pasat calm o bucată colțuroasă de pavaj, pe ascuns și l-a lăsat pe tânăr să o arunce mai departe.
Bilanțul celui mai violent protest din ultimii ani
Până în jurul orei 17:00, Piața începea să-și numere răniții. Jandarmeria anunța că 20 de persoane implicate în acte violente fuseseră extrase din mulțime.
Cinci jandarmi au avut nevoie de îngrijiri medicale.
Și protestatarii au ajuns la medici. În bilanțul provizoriu al zilei, mai multe persoane au avut nevoie de îngrijiri, unele după expunerea la gazele lacrimogene. Un bărbat de 72 de ani a ajuns la spital acuzând dureri în piept și amețeli.
„India Europei”. Cine sunt „maidanezii” din Piața Victoriei
O bătrână își striga disperarea la portavoce direct spre geamurile opace ale Guvernului, pe un ton apocaliptic și, ce-i drept, destul de amuzant.
În discursul ei, „ăștia”, spunea ea arătând cu un deget acuzator spre clădirea Executivului, „ne-au sărăcit, ne-au omorât copiii, ne-au furat țara și l-au răstignit pe Iisus Hristos”. Pentru ea, tot ce se întâmplase rău în lume de la începutul vremurilor părea să fie gestionat direct de Ilie Bolojan.
Momentul definitoriu pentru acest protest a fost momentul în care femeia s-a retras de la microfon și s-a apropiat de un alt grup, schimbând registrul politic cu o teorie conspirativă de cartier.
„Ați văzut că au infestat țara cu maidanezi? Perciunații ăia. Păi asta nu e crimă împotriva poporului român? Nu suntem fasciști, dar nici proști nu suntem”, a exclamat ea convinsă, făcând referire directă la muncitorii asiatici.
E un paradox fascinant și amărui în reacția ei. România, o țară adesea privită cu dispreț și etichetată la nivel internațional drept „India Europei”, pare să manifeste o anxietate similară față de indienii și nepalezii reali aduși să lucreze în construcții sau livrări.
Nu este prima dată când muncitorii străini din București sunt comparați cu animalele. Totuși, nu indienii Asiei, ci indienii Europei au fost cei care, pe 15 septembrie, au transformat Piața Victoriei într-un circ, aruncând cu bucăți din propriul oraș pentru a-și striga o disperare la fel de rătăcită și confuză ca discursul femeii de la portavoce.
