Timp de patru ore, luni după-amiază, în pasajul de la Piața Universității, bucureștenii s-au oprit pentru a învăța ce pot face în primele minute ale unei urgențe. Între magazinele din vestibul și zgomotul de fundal al pașilor grăbiți, un spațiu delimitat de benzi roșii și bannere verzi cu mesajul „Programul Salvatorii de Vieți” a transformat subteranul bucureștean într-un centru de instruire intensivă.
Manechine medicale așezate pe pături gri, numere de marcare a atelierelor, pachete cu echipamente, o replică de bebeluș manevrat cu atenție de un voluntar și o armată de tineri îmbrăcați în uniforme roșii cu galben ale SMURD-ului au captat privirile celor aflați în trecere.
De la oameni în costum care se întorceau de la birou, până la tineri cu rucsacuri în spate sau pensionari, zeci de trecători s-au oprit, s-au aplecat pe saltele și au pus, pentru prima dată, mâna pe un manechin pentru a învăța cum se salvează o viață.
Evenimentul, organizat de compania de asigurări Groupama în parteneriat cu Fundația pentru SMURD, a marcat Ziua Mondială a Primului Ajutor și a adus în pasajul din centrul Capitalei demonstrații privind manevrele de resuscitare cardiopulmonară, utilizarea defibrilatorului automat (DEA), manevra Heimlich și pregătirea rucsacului de urgență.
CITEȘTE ȘI: Lecții gratuite de prim ajutor în Piața Universității, în cadrul campaniei „Salvatorii de vieți”
„Foarte mulți dintre noi nu știm cum să acordăm corect primul ajutor”
Oana Bica, reprezentanta Groupama, a spus că programul „Salvatorii de Vieți” a pornit de la o problemă simplă, cu consecințe destul de complicate, mai exact lipsa de încredere și de pregătire a oamenilor în fața unei situații de urgență.
„Evenimentul de astăzi este parte din programul «Salvatorii de vieți», lansat pornind de la o realitate destul de îngrijorătoare: foarte mulți dintre noi nu știm cum să acordăm corect primul ajutor. Un studiu recent din vara aceasta ne arată că aproape 82% dintre români nu consideră că ar ști cum să reacționeze corect într-o situație de urgență”, a explicat ea.
Programul vrea să ducă educația pentru primul ajutor cât mai aproape de oameni. Iar pentru prima dată, una dintre aceste întâlniri a ajuns chiar în pasajul de la Universitate.
„Ca asigurător, prevenția este în ADN-ul nostru – am preferat să ajutăm oamenii să prevină și să fie pregătiți. Trecătorii au fost foarte încântați; unii aveau senzația că știu ce au de făcut, dar au realizat că informațiile lor nu mai erau de actualitate. Oamenii pleacă de aici mult mai siguri pe ei”, a adăugat Oana Bica.
Gestul care poate face diferența
Într-o situație reală, cunoștințele teoretice nu sunt întotdeauna suficiente. De aceea, exercițiile din Pasajul Universității au pus accent pe gesturile concrete pe care un martor le poate face până la sosirea echipajelor medicale.
Alexandra Andrițoiu, coordonatoare în cadrul Fundației pentru SMURD, a explicat faptul că participanții au trecut prin mai multe stații de lucru, petrecând aproximativ 20-25 de minute la fiecare.
„Îi învățăm pe oameni cum să acorde corect primul ajutor în caz de stop cardiorespirator, cum să aplice manevrele de deobstrucție a căilor aeriene, ce facem când cineva leșină și cum folosim un defibrilator semiautomat. Alături de partenerii de la ISU și DSU, prezentăm și ce trebuie să conțină un rucsac de urgență”, a spus coordonatoarea.
La prima vedere, pare că e vorba doar despre câteva poziții corecte, mâini așezate într-un anumit punct, apoi apăsări repetate. După primele secunde, însă, devine evident cu primele picături de transpirație pe frunte cât de solicitant este, de fapt.
Dintre toate exercițiile, evaluarea victimei și compresiile toracice au fost printre cele mai solicitante.
„Este esențial să fim pregătiți, pentru că urgențele se întâmplă frecvent acasă, la muncă sau între prieteni. […] Scopul nostru este să creăm un context în care victimele să primească ajutor înainte de sosirea ambulanței, maximizând șansele de supraviețuire”, explică Alexandra Andrițoiu.
„Este pentru prima dată când pun mâna pe un manechin”
Pentru cei care s-au oprit în pasaj, diferența dintre a ști, în teorie, ce trebuie făcut și a executa efectiv o manevră a devenit evidentă în câteva minute. În jurul stațiilor de lucru se formau mici grupuri de oameni care priveau, puneau întrebări și așteptau să le vină rândul. Unii veniseră special pentru eveniment, alții se opriseră doar pentru câteva minute, atrași de ciudata agitație din pasaj.
De exemplu, Nicoleta a spus că a aflat despre eveniment dintr-un articol publicat anterior de Buletin de București și a venit special la Universitate să învețe cum să se pregătească pentru situațiile de urgență.
„Am mai asistat vizual la demonstrații, dar este pentru prima dată când pun mâna pe un manechin și văd ce înseamnă să faci masaj cardiac de 30 de ori. Trebuie să conștientizăm efortul fizic necesar”, a povestit ea.
Diferența dintre „știu ce trebuie făcut” și „știu să fac” s-a văzut cel mai bine în jurul manechinelor, a mai spus Nicoleta, care este de părere că educația pentru primul ajutor trebuie să înceapă cât mai devreme posibil.
„Este extrem de important să promovăm astfel de acțiuni și cred că educația de prim ajutor ar trebui introdusă încă din școala generală, când copiii sunt curioși și își pot dezvolta altruismul”.
În jurul stațiilor, explicațiile instructorilor erau urmate imediat de exercițiu. Oamenii își suflecau mânecile, se așezau pe genunchi și încercau să reproducă mișcările tocmai demonstrate.
Alături de Nicoleta, o altă participantă, Andreea, a ajuns întâmplător aici când se întorcea de la birou și a observat agitația din pasaj.
„Am mai făcut cursuri de prim ajutor, dar doar teoretice. Exact cum a spus și doamna, nu am pus mâna pe un manechin să văd cum e să faci masaj cardiac de 30 de ori.
Nu pare greu, probabil o dată, de două, de trei ori reușim, dar într-adevăr trebuie să conștientizăm efortul… Pentru a conștientiza mai mult importanța acestor măsuri de prim ajutor, ajungem la educație, începând de la școala generală. Vorbim de copii, ei, prin natura lor, la o vârstă mică sunt curioși și mă gândesc că ar fi mult mai receptivi și mai interesați să afle astfel de lucruri”, a adăugat Andreea.
Pentru ea, una dintre cele mai importante lecții este să nu aștepți ca altcineva să intervină.
„Mulți oameni ezită să intervină de frică sau din ideea că «lasă că sună altcineva la 112», probabil oamenii nu se implică pentru că se gândesc că n-are cum să li se întâmple lor. Dar ni se poate întâmpla oricăruia dintre noi în orice moment. Să fie o persoană apropiată, din casă… ce facem până reacționăm, până sunăm și până vine ambulanța, ca să nu fie prea târziu?”.
Articol susținut de Groupama.
