- Rămășițele celebrei Hale Matache zac uitate, de peste un deceniu, într-un depozit de la marginea Capitalei.
- Spațiul aparține firmei responsabile de construirea „Străpungerii Buzești-Berzei-Uranus” și implicit, demolarea zecilor de clădiri, printre care și multe alte monumente istorice, ce stăteau în calea controversatului bulevard.
- Buletin de București a descoperit că Primăria Capitalei nu a încheiat niciun contract pentru închirierea spațiului care adăpostește rămășițele Halei, motiv pentru care a fost obligată de instanță să plătească societății aproximativ 160.000 euro.
- Deși, de-a lungul timpului, s-au făcut mai multe promisiuni pentru reconstrucția monumentului istoric, hala, sau ce a mai rămas din ea, pare ca a fost complet abandonată de autorități.
- Acum, întrega zonă cândva „pestriță”, vie și plină de oameni, este un mix bizar între amintirea Bucureștiului de odinioară și monoliții construiți recent care adăpostesc spații de birouri.
„Cronica unei morți anunțate”
Legalitatea proiectului a fost contestată de mai mulți actori ai societății civile, printre care și Nicușor Dan, actualul primar al Capitalei și fostul președinte al Asociației „Salvați Bucureștiul”. După lupta acerbă purtată de „Platforma pentru Bucureşti” cu Sorin Oprescu, primarul Bucureștiului la acea vreme, Primăria Capitalei a obținut, în data de 25 martie 2013, autorizația de desființare. Documentul prevedea „dezmembrarea Halei Matache și depozitarea componentelor în condiții optime până la finalizarea lucrărilor în vederea reconstruirii pe un alt amplasament”. Demontarea clădirii începe la câteva ore după ce a fost emisă autorizația. Mai exact, în toiul nopții și pe cod portocaliu de viscol.
Fostul primar Sorin Oprescu, condamnat ulterior pentru corupție, promisese public că hala nu va fi demolată, ci doar dezmembrată și mutată „exact cu 37 de metri şi 20 de centimetri mai încolo”, potrivit Adevărul.ro.
După zeci de negocieri, procese penale și autorizații anulate, societatea civilă și autoritățile ajung la un „armistițiu” cunoscut, la vremea respectivă, drept „Pacea de la Hala Matache”. Astfel, construcția ar fi trebuit renovată și integrată în proiect. Totuși, decizia desființării monumentului istoric „nu a fost o surpriză pentru nimeni, era cronica unei morți anunțate”, declară Doina Vella, activistă pentru protejarea patrimoniului, pentru Buletin de București.
În căutarea Halei Matache
După 11 ani, Buletin de București a descoperit rămășițele halei în curtea constructorului responsabil pentru dezmembrarea sa.
Structura metalică se poate confunda ușor cu un morman de fiare vechi, cel puțin din perspectiva unui vizitator neexperimentat. În lipsa unui expert restaurator din partea primăriei, angajații companiei au încercat să o protejeze printr-un înveliș de carton, explică reprezentanții Euroconstruct. Atât structura metalică, cât și protecția provizorie par să fi fost doborâte de trecerea timpului: una acoperită de rugină, cealaltă făcută franjuri.
Cât despre basorelieful halei, acesta a fost fragmentat și „îngropat” în cutii de lemn, „îngropate” și ele, la rândul lor, printre diferite bunuri de-ale constructorului. Acum, monumentul istoric pare să fi devenit mai mult o corvoadă: compania are nevoie de spațiul de depozitare, în timp ce primăria încă se chinuie să găsească un alt loc.
Depozitarea Halei Matache în curtea Euroconstruct s-ar fi bazat doar pe o înțelegere verbală cu Sorin Oprescu, fostul edil al Capitalei, explică reprezentanții companiei. Întrucât primăria nu avea spațiul necesar depozitării, constructorul a fost de acord să păstreze elementele halei pentru scurt timp, până la rezolvarea problemei. Anii au trecut, primarii au căzut, iar hala a fost uitată.
Acum, primăria încă încearcă să găsească o soluție. De-a lungul timpului, rămășițele Halei Matache ar fi fost „vizitate” de mai multe comisii ale primăriei, printre care și reprezentanți ai STB.
Problema cazării Halei Matache, a ajuns până la urmă și în instanță. În 2019, EURO CONSTRUCT TRADING 98 SRL, în calitate de reclamant, a solicitat Primăriei Municipiului București, plata lucrărilor de dezmembrare, transport, depozitare și pază.
La finalul anului 2021, Primăria Capitalei a fost obligată să plătească 348.210 lei (costuri de dezmembrare), respectiv 445.072 lei (costuri de depozitare și pază pentru perioada 25.03.2013- 27.07.2020), se arată în răspunsul transmis de PMB la solicitarea reporterilor Buletin de București. Adică aproape 160.000 de euro la cursul de astăzi.
„Rana deschisă a cartierului Matache”, mutată la Clotilde
La sfârșitul anului trecut, un proiect de reconstruire a Pieței Matache și de revitalizare a cartierului Buzești – Berzei a ajuns și pe masa Consiliului Local al Sectorului 1. Acesta a fost adoptat cu 24 de voturi pentru, dar cu un amendament din partea grupului PNL – doar cheltuielile neeligibile vor fi făcute din bugetul local, în vreme ce restul vor trebui achitate cu fonduri europene.
Punctul central al întregii investiții îl constituie Hala Matache (Subsol + Parter). Primăria Sectorului 1 își propune să reintegreze elemente din construcția originală, însă doar o expertiză poate arată dacă această opțiune mai este fezabilă.
Cea mai bună soluție pe care o avem în acest moment este să lansăm licitația, să luăm bucățile de hală așa cum sunt, să le inventariem, să le reexpertizăm, să vedem ce se poate folosi, ce nu se poate folosi din ele. Dacă e ceva extrem de degradat și nu se mai poate restaura, nu ai ce să mai faci. Folosim ce se mai poate folosi. Vom reconstrui în măsura în care se poate.
Tudor Roșca, City Manger Sector Sector 1
Proiectul prevede:
- zece spații comerciale (Subsol + Parter+ Terasă circulabilă);
- parcare subterană – 165 de locuri de parcare (12 locuri vor avea stații de încărcare electrică);
- locuri de parcare pentru biciclete;
- spații verzi, mobilier stradal adecvat stilului arhitectural, trotuare
Contactat de reporterii Buletin de București, Tudor Roșca, City Manger Sector Sector 1, declară că amendamentul aprobat de Opoziție poate provoca întârzieri. Potrivit acestuia, pot apărea probleme la semnarea contractului, dacă până la momentul respectiv nu va exista o sursă sigură de finanțare (pentru care proiectul să fie eligibil). Totuși, până atunci, Primăria își propune să rezolve problema exproprierilor și să obțină avizele necesare demarării lucrărilor. În ciuda „problemelor interne”, instituția speră să lanseze licitația până la finalul anului 2024.
În schimb, Cristian Tudose, consilier local din partea PSD, declară că nu doar Executivul Sectorului 1 ci și Consiliul Local își dorește reconstruirea Halei Matache și reamenajarea zonei. Din nou, identificarea sursei de finanțare pare să fie principala problemă:
Elementele recuperate de arhitectură trebuie folosite într-un mod corect, deschis și cât mai adecvat pentru a reda aspectul care îl avea Hala Matache în trecut, toată lumea își dorește o regăsire a imaginii inițiale, o amenajare a zonei astfel încât ea să devină un pol de interes pentru întreg cartierul. Mai departe, modalitatea prin care primăria alege să facă aceste lucruri depășește atribuțiile Consiliului.
„Măcelul” unui cartier istoric
Cu peste un secol în urmă, „la intersecţia dintre Calea Griviţei și Calea Buzești, un măcelar pe nume Loloescu Matache își deschidea o prăvălie care avea să închege în jurul său, de-a lungul vremii, spiritul unei comunităţi tipice unui cartier istoric, cu ateliere și prăvălii de familie, al Bucureștiului vechi”, povestește Vlad Ignat într-un articol publicat pe Historia.ro.
Ziua te bați pe locurile de parcare, (…) noaptea parchezi pe trei locuri că nu există nimeni în zonă. Dacă mergeți seara, o să vedeți că doar lumina publică mai funcționează. Nu prea există case care să fie luminate de locatari. Gândiți-vă că s-au expropriat aproape 1.000 de oameni în zonă.
Silviu Marcu, Președintele Asociație Pro Matche
Exproprierile au fost realizate pe baza Hotărârii 262/2006, prin care CGMB declară lucrarea de utilitate publică. Deși legea interzice evacuările pe perioada iernii, mai multe familii au fost forțate să-și părăsească locuința cu doar câteva zile înaintea Crăciunului, ne povestește Irina Zamfirescu, activistă pentru drepturile omului și comunitate. Printre ele, se numărau și persoane vulnerabile, categorie socială antagonizată de Sorin Oprescu:
Au fost evacuați inclusiv oameni super vulnerabili, altfel, Oprescu folosind de fapt public acest argument în favoarea sa. Căci sigur, treci prin procesul de „moral panic”, transformi o populație vulnerabilă în „inamic” și spui că faci acolo liniște și disciplină. El a folosit acest argument.
Irina Zamfirescu, activistă pentru drepturile omului și comunitate
Cinci ani mai târziu, Curtea de Apel Bucureşti suspendă definitiv şi irevocabil Hotărârea Consiliului General 262/2006. Exproprierile se realizaseră pe baza unui document dovedit ilegal în instanță.
Deși degradarea cartierului a fost unul dintre argumentele aduse în favoarea proiectului, Doina Vella, membru al Asociație Pro.Do.Mo la acea vreme, explică cum cartierul a fost lăsat să decadă intenționat, ani de zile, din momentul în care apăruse proiectul: „Am strâns atunci mărturii de la mai mulți locuitori ai zonei, unii chiar mi-au arătat documente prin care solicitaseră PMB autorizații pentru diverse lucrări de întreținere/bonificare a clădirilor lor (a fost cazul proprietarului hotelului Marna, bunăoară) dar aceste autorizații le fuseseră sistematic refuzate deoarece PMB știa că acest cartier condamnat.”
Arhitectura locului, pierdută:
(…) Arhitectură de bună calitate, de mai toate stilurile, pe lângă clădirile clasate erau multe alte clădiri valoroase care ar fi avut nevoie doar de restaurare/renovare.
Doina Vella, Activită pentru Protejarea Patrimoniului
Acum, zona cândva „pestriță”, vie și plină de oameni, este un mix bizar între amintirea Bucureștiului de odinioară și monoliții construți recent care adăpostesc spații de birouri. Bulevardul, construit special pentru mașini, și-a atins scopul: peste zi, puțini oameni pot fi văzuți mergând la pas, pentru că doar mașinile au rămas.
FOTO: Andreea Tudor
Editori: Ionuț Lepa, Cătălin Doscaș
