Update: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) transmite, printr-o postare de Facebook, că consilierii generali au votat împotriva tuturor celor patru propuneri de viceprimari avansate în ședința CGMB.
Totuși, calculele matematice arată că cele patru partide dețin 34 mandate de consilier general, iar cei doi viceprimari PSD și PNL au fost aleși cu câte 33 voturi.
Reporterii Buletin de Bucureşti l-au contactat și pe Bogdan Jelea, președintele de ședință și unul dintre numele vehiculate în cursa pentru cele două funcții de viceprimar.
Întrebat dacă ne poate confirma formarea unei alianţe PSD-PNL-PUSL-AUR, consilierul PUSL a declarat: „E drept că votul pentru alegerea viceprimarilor a întrunit 33 de opțiuni. Prin urmare, aritmetica așa ar spune. Însă votul fiind secret, nu îndrăznesc să fac supoziții.”
Răsturnare de situaţie în lupta politică pentru controlul în CGMB. Consilierii generali AUR și PUSL s-au aliat cu PNL și PSD, obținând o majoritate cu 34 voturi. Astfel, Stelian Bujduveanu (PNL) și Adrian Vigheciu (PSD) au devenit noii viceprimari ai Bucureștiului, în urma votului din 23 ianuarie.
Fiecare a obținut câte 33 voturi pentru şi 15 împotrivă (din partea coaliţiei a lipsit un om). Pentru funcţia de viceprimar au mai existat alte două propuneri: Lucian Judele din partea USR (15 voturi pentru) și Cătălin Teniță din partea REPER (15 voturi pentru).
Votul a început după o pauză de zeci de minute, întrebări despre legalitatea unor proceduri, negocieri politice şi nelămuriri despre cum ar trebui să se desfăşoare votarea.
Amintim, Cătălin Teniţă, liderul REPER Bucureşti, anunţase o alianţă PSD-PNL-USL cu aproape o săptămână în urmă. Ulterior, se pusese problema unei coaliţii formate din PUSL, Forța Dreptei, PMP, REPER şi USR, aşa cum a scris Buletin de Bucureşti aici.
În ciuda negocierilor, PUSL a renunţat să ajute coaliţia partidelor de dreapta şi a trecut înapoi în tabăra PSD-PNL. Mai mult, AUR s-a alăturat acestei alianţe, deşi liderul partidului, George Simion, s-a declarat, cu vehemenţă, în repetate rânduri, împotriva partidelor tradiţionale.
În final, PSD și PNL au reușit să obțină controlul în CGMB, cu ajutorul AUR și PUSL. Cele patru partide dețin împreună 34 din 55 mandate de consilier general.
Controlul în CGMB. Adrian Vigheciu, viceprimarul ce îi va lua locul în caz de nevoie
Dintre cei doi viceprimari, Adrian Vigheciu îl va înlocui pe Nicușor Dan în caz de nevoie, fiind singura propunere a Consiliului General. Acesta a obţinut 33 de voturi pentru şi 4 împotrivă. Restul consilierilor au refuzat să îşi înregistreze votul.
La alegerile din iunie 2024, a candidat pentru fotoliul de edil al Primăriei Sectorului 5, însă a pierdut în fața lui Vlad Popescu Piedone. În timpul campaniei electorale, Adrian Vigheciu s-a filmat cu vaca la păscut, la intersecţia cartierelor Cotroceni şi Panduri, unde a găsit iarba crescută ca pe islaz, semn, lasă el de înţeles, că sectorul nu era îngrijit.
Conform declarației de avere, deține patru apartamente în București, împreună cu soția sa, dintre care unul dobândit în 2018 drept moştenire.
Prima proprietate a fost cumpărată în 2011 – un apartament de 77 metri pătrați din care deține 50% cotă parte. În 2021 au urmat alte două apartamente, de câte 120 mp fiecare.
Social-democratul nu a declarat terenuri sau autoturisme. Cât despre venituri, în anul 2023 a încasat circa 139.000 lei, dintre care 15.000 lei drept indemnizație de consilier. Restul banilor i-a primit de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Ilfov, unde a ocupat funcția de director executiv.
Acesta are trei credite scadente în 2049/ 2050, cu o valoare totală de peste un milion lei, precum și un depozit de 60.000 lei. Potrivit documentului, creditele au fost contractate în anii în care a achiziționat apartamentele: 2011, respectiv 2021.
Înainte de a deveni consilier general, Adrian Vigheciu a lucrat opt ani la Primăria Sectorului 6, întâi ca director general al Administrației Publice și Dezvoltării Urbane (ADPDU Sector 6) și ulterior, drept administrator public al Sectorului.
De-a lungul anilor, a ocupat și mai multe poziții în Senat: şef de cabinet al vicepreşedintelui Senatului, consultant şi consilier parlamentar, se arată în CV-ul său.
CITEȘTE ȘI: Defrișări „secrete” în Pădurea Băneasa, fără aviz, înainte de adoptarea noului Cod Silvic
Liberalul Stelian Bujduveanu, reales viceprimar
Stelian Bujduveanu a fost viceprimar şi în perioada 2020-2024, când a coordonat domenii precum transporturile, patrimoniul, relaţia cu Administraţia Străzilor Bucureşti şi Societatea de Transport Bucureşti, până spre finalul mandatului, când a fost lăsat fără atribuții de Nicușor Dan.
Conform declarației de avere, Stelian Bujduveanu este proprietarul unui teren de peste 5.000 metri pătrați și a unor spații comerciale de 514 m2 în localitatea Mihai Viteazu din județul Constanța. În Capitală, deține un apartament de circa 64 metri pătrați, alături de soția sa, Antonela Bujduveanu.
De asemenea, acesta a declarat ceasuri/ bijuterii în valoare de 30.000 euro. În 2017 a contractat un credit de 311.000 lei, pe 30 ani, de la Banca Comercial Feroviară (actuala TechVentures Bank).
În 2023, veniturile familiei Bujduveanu s-au ridicat la peste 300.000 lei, astfel:
- Stelian Bujduveanu – 212.573 lei – salariul de viceprimar al Capitalei
- Antoanela Bujduveanu – 101.821 lei – indemnizație creștere copil de la Agenția Națională Pentru Plăți și Inspecție Socială
- George Bujduveanu – 2.916 lei – alocație
Stelian Bujduveanu s-a înscris în PNL în 2012, la doar 23 ani. În prezent, în interiorul aceluiași partid, ocupă și funcția de trezorier, conform declarației de interese consultate de Buletin de București.
La alegerile din iunie 2024, a obținut cel de-al treilea mandat de consilier general, fiind ales pe listele PSD-PNL.
S-a născut în Constanța, însă la facultate a venit în Capitală. În CV-ul său are trecută doar funcția de viceprimar, însă conform unei postări a Partidului Național Liberal, Bujduveanu este licențiat în drept, deține un master în Dreptul Uniunii Europene și un doctorat în Drept Administrativ în cadrul Școlii Doctorale a Facultății de Drept din cadrul Universității București.
