Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Friday , 14 June 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
FeaturedȘtiri

Raport de Mediu | În București sunt mai mulți oameni decât copaci

114

Bucureștiul este un oraș sufocat de trafic și de betoane, iar starea mediului a ajuns într-o fază critică. Pentru fiecare bucureștean există doar 0.88 copaci, în condițiile în care calculul e făcut pentru o populație de doar 1,9 milioane, conform cu ultimul recensământ din 2011. Cel mai prost o duc locuitorii din Sectorul 2, cu o jumătate de copac fiecare iar cel mai bine cei din Sectorul 1, doi arbori jumătate de fiecare. Datele și concluziile apar într-un raport de mediu, o cartografie a problemelor cu care se confruntă Capitala, întocmit de expertul independent prof. univ. dr. Cristian Iojă, și publicat pe Platforma de Mediu.

Conform Barometrului Urban 2020 – Calitatea vieții în orașele din România, în București, la întrebarea „Cât
de mulțumiți sunteți de spațiile verzi, precum parcurile și grădinile din orașul dvs.?”, 23% dintre respondenți
se declară foarte mulțumiți, 39% — mai degrabă mulțumiți, 25% — mai degrabă nemulțumiți, 12% — foarte
nemulțumiți, iar 1% n-au răspuns. Procentul celor foarte mulțumiți și mulțumiți de spațiilor verzi s-a menținut
la fel ca cel din Eurobarometrul din 2015 despre calitatea vieții în orașe, anume 62%.

Raport de cercetare privind starea mediului în București – 2022

Și chiar dacă cei mai mulți dintre bucreșteni se arată mulțumiți de natura din jurul lor, date statistice îi contrazic. Capitala e un oraș sărac în spații verzi, inăbușit de betoane și de traficul intens.

La fiecare om, nici măcar un pom

Conform raportului citat, în București au fost inventariați 1.717.339 arbori, dintre care 194.000 în păduri. Dintre aceștia, 110 arbori sunt ocrotiţi. Dacă raportăm aceste date la numărul de locuitori, reiese că media pe Bucureşti este de 0,88 arbori, în condițiile în care Uniunea Europeană recomandă 3 arbori pe cap de locuitor. Între componentele infrastructurii verzi a municipiului București au fost incluse: Pădurea Băneasa, Parcul Natural Văcărești, parcurile municipiului București și celelalte componente verzi (grădini ale complexelor rezidențiale, aliniamente stradale, scuaruri, etc.).

Vorbind în general despre infrastructura verde, raportul preia date din Cadastrul Spațiilor Verzi, întocmit în 2011 în Capitală. Conform datele din registru, Bucureștiul are 4.512,2 hectare de spații verzi, ceea ce înseamnă 23,21 m2 de spaţiu verde pe cap de locuitor. Din această suprafaţă, 3.174,1 hectare sunt spaţii verzi de tipul aliniamentelor stradale, grădinilor aferente ansamblurilor de locuinţe și instituțiilor, 669,6 hectare sunt parcuri, iar 668,4 hectare — păduri-parc.

Conform altor surse decât cadastrul verde (Curtea de Conturi -2014, raportul Comisiei Europene EnRoute-2019), vorbesc despre sub 10 m2 de spațiu verde pentru fiecare locuitor al Capitalei.

Uniunea Europeană recomandă ca suprafața minimă de spațiu verde pentru fiecare locuitor să fie de minim 26mp.

Sectorul 1, cel mai verde

Iar acest spațiu verde total insuficient este și distribuit inegal. Cel mai bine stau locuitorii din Sectorul 1, care au la dispoziție 1757,7 hectare de spații verzi în care sunt 555.336 arbori. Ceea ce la o populație de 227.609 locuitori înseamnă 77 de mp de spațiu verde pentru fiecare om și 2,44 copaci.

La polul opus se află Sectorul 2 cu cel mai puțin spațiu verde și cei mai puțini copaci. Iar în Sectorul 3 sunt cele mai multe spații verzi degradate.

sursa Raport de cercetare privind starea mediului în București – 2022

În raport se găsește și o analiză a tuturor parcurilor Capitalei, pe sectoare, din punctul de vedere al suprafeței, administrației, numărul de modul de utilizare – vizitatori din apropiere, care vin pentru recreere, care stau mai mult de 2 ore.

Din punct de vedere al accesibilității, 23,47% din spațiile rezidențiale colective și 16,57%
din cele individuale se află la mai puțin de 250 m de parcuri. Procentul este considerabil mai mic în cazul
spațiilor rezidențiale noi unde 70% din rezidențele individuale sunt situate la peste 1000 de m de o zonă verde.

În București mai există pășuni și terenuri agricole

Bucureștiul are mai multă biodiversitate decât ne imaginăm. Natura este prezentă în cele mai diverse moduri și în cele mai neobișnuite locuri din oraș, de la specii autohtone de animale și plante la unele exotice. Acestea învață să trăiască împreună în feluri noi.

Raport de cercetare privind starea mediului în București – 2022

Raportul de mediu arată din ce se constituie cele 9634 de hectare de natură urbană care există pe teritoriul Bucureștiului. Cel mai mare ecosistem aflat încă în forma sa naturală este Pădurea Băneasa iar cel mai mare habitat renaturat e Parcul natural Văcărești.

Capitala României mai are încă, în întinderea sa 366 de hectare de pășune și 2564 de terenuri agricole. Conform specialiștilor, aceste terenuri sunt esențiale pentru reorientarea parțială a Bucureștiului către conceptul de edible city (un oraș care prioritizează crearea și menținerea grădinilor urbane, în care locuitorii pot cultiva legume și fructe).

Natura urbană de tip 1 (ecosisteme inițiale) Adică ce s-a mai păstrat din ecosistemele inițiale specifice acestei zone, chiar dacă acestea au suferit unele intervenții antropice. În această categorie este inclusă Pădurea Băneasa.


Natura urbană de tip 2 (ecosisteme agricole) Este reprezentată de spațiile asupra cărora omul a intervenit pentru a le folosi pentru producție, mai ales pentru hrană.


Natura urbană de tip 3 (spații verzi și acvatice amenajate) Este reprezentată de ansamblul spațiilor verzi (parcuri, grădini, scuaruri, aliniamente stradale, platbenzi, baze sportive) și a spațiilor acvatice amenajate de om, mai ales pentru recreere și agrement.


Natura urbană de tip 4 (ecosisteme renaturate) Reunește zonele aflate în procese de renaturare, cu sau fără intervenție antropică. Acestea se suprapun peste zone cu infrastructuri abandonate (zona Văcărești) sau peste
zone industriale sau de comunicație abandonate (în special feroviare).

Iar în aceste ecosisteme, în București, trăiesc împreună:

  • specii din ecosistemele inițiale, care capătă o anumită dependență față de condițiile speciale pe care le oferă orașul, dar care nu renunță la habitatele naturale din apropierea acestuia (diferite specii de amfibieni, reptile, păsări acvatice, insectivore și răpitoare, vulpi, vidre).
  • specii introduse intenționat de către societatea umană. E remarcabilă multitudinea de plante pe care le regăsim în parcurile și grădinile publice (unele native, alte exotice), animale de companie (în special câini, pisici, papagali, pești, dar mai nou și tarantule, greieri, iguane, șerpi, dihori, iepuri), plante decorative (de exemplu, orhidee, mușcate, ficuși, yucca, trandafiri japonezi, cactuși, aloe, agave), ori plante cultivate pe terenurile urbane (în special legume, plante aromatice).
  • specii urbane, care se integrează în totalitate în ecosistemul orașului. Acestea profită la maxim de oportunitățile create și își dezvoltă mecanisme sofisticate de adaptare la jungla urbană (porumbei, vrăbii, șobolani, nenumărate feluri de gândaci, câini și pisici semisălbaticite)

Orice problemă trebuie să aibă o soluție

  • Cantitatea de spațiu verde pe cap de locuitor este artificial ținută la un nivel ridicat, în condițiile în care conștientizăm cu toții că numărul real de utilizatori ai acesteia depășește cu mult populația oficială a orașului. Deci, dincolo de cifre, deficitul de spațiu verde este o realitate a orașului, care se observă rapid în nivelul de poluare a aerului, nivelul zgomotului, extinderea insulei de căldură și în confortul și costurile de locuire ale locuitorilor orașului.
  • Accesibilitatea spațiilor verzi este redusă: doar 60% din locuitorii blocurilor și 55% din cei care stau la casă se află la mai puțin de 1 km de un parc cu suprafață mai mare de 1 ha. Investițiile noi au adâncit aceste probleme: 55% din cei care stau la blocurile noi și doar 23% din cei care stau la casă în complexuri rezidențiale noi sunt la mai puțin de 1 km de parcuri (CCMESI, 2020).
  • Calitatea spațiilor verzi este în general deficitară, calitatea vegetației arborescente, arbustive și erbacee este redusă, iar acolo unde este bună, costurile de întreținere sunt foarte ridicate. În plus, calitatea corpurilor de apă aflate în parcuri reduce de multe ori valoarea de utilizare a parcurilor, în loc să o amplifice.
  • Conectivitatea între spațiile verzi este redusă, iar asta nu permite parcurgerea pe jos sau cu alte mijloace nemotorizate ale unor distanțe ridicate și nici amplificarea serviciilor ecosistemice.
  • Investițiile publice realizate în parcuri sunt de multe ori în contrast evident cu cerințele utilizatorilor.
  • Gradul de conștientizare al populației al beneficiilor naturii urbane este foarte redus, iar din acest motiv și reacția publicului față de agresiunile asupra spațiilor verzi este limitată
  • Vulnerabilitatea de conversie a spațiilor verzi în construcții și alte infrastructuri gri rămâne la un nivel foarte ridicat, chiar dacă Bucureștiul a pierdut deja peste 500 hectare de spații verzi după 1990.
  • Investițiile bazate pe soluții verzi (pereți și acoperișuri verzi, sisteme seminaturale de stocare a apei, microferme urbane, etc.) sunt încă la un nivel foarte redus și se păstrează mult în zona privată și foarte puțin în cea publică.
  • Colaborarea între instituțiile responsabile de managementul naturii urbane este foarte scăzută.

Raport de cercetare privind starea mediului în București – 2022

Pentru fiecare din problemele legate de natura urbană identificate în Raportul de cercetare sunt propuse soluții care implică autoritățile locale, organizațiile non-guvernamentale și cetățenii. De la stimularea agriculturii urbane în zone experimentale, la încurajarea investițiilor inteligente în spațiile verzi pentru limitarea degradării acestora, creșterea accesabilității accesului în spațiile verzi și până la creșterea capacității de reacție a publicului împotriva proiectelor de desființare a grădinilor de bloc și a altor categorii de spații verzi.

Foto cover Cosmin Pojoranu

pe același subiect

ArticoleȘtiri

ASPA | Târg de adopții de căței, în Parcul Tineretului

ASPA organizează un nou târg de adopții de căței. Evenimentul are loc...

ArticoleȘtiriTransport

Modificări pe traseul liniei 117, în acest weekend

În acest weekend, linia 117 va funcționa pe un traseu modificat pe...

ArticoleȘtiriTransport

Noi restricții de circulație în weekend

O nouă zonă din Capitală devine pietonală cu ocazia evenimentului „Străzi Deschise...