Aproximativ 15% dintre copacii din Parcul Tineretului din București necesită intervenții, iar circa 5% intră în categoria de risc extrem pentru siguranța publică, arată un raport de specialitate realizat în 2025, la solicitarea Asociației Parcul Natural București.
Studiul a fost realizat de peisagiștii Diana Culescu, Mihai Culescu și arborista Andreea Răducu-Lefter pe baza cercetărilor în teren desfășurate în vara și toamna anului 2025.
Specialiștii avertizează că lipsa resurselor pentru administrarea corectă a vegetației, stresul climatic și deciziile necorespunzătoare vor duce rapid la declinul Parcului Tineretului, unul dintre cele mai vizitate din București.
Pericol și pentru copacii din Parcul Tineretului, și pentru vizitatori
Solul compactat și lipsit de viață, masive monospecie vulnerabile, tăierile necorespunzătoare, lipsa unei gestionări unitare și efectele crizei climatice, marcate de veri din ce în ce mai calde și secetoase, reprezintă o parte dintre problemele din Parcul Tineretului.
Potrivit raportului, Parcul Tineretului, amenajat în anii ’70 și întins pe aproximativ 80 de hectare, găzduiește peste 6.500 de arbori de peste 46 de specii, iar cei mai mulți au o vârstă medie de 50 – 60 de ani. Vitalitatea generală este evaluată ca fiind medie spre scăzută, întrucât mulți arbori se află în stagnare fiziologică sau în tranziție spre senescență.
De asemenea, 15% dintre arbori prezintă probleme de siguranță. Evaluarea de risc după standardele ISA arată că aproximativ 60% dintre arbori sunt în zona de risc scăzut, 25% cu risc moderat, iar 10% cu risc ridicat.
Circa 5% dintre arbori prezintă risc extrem și necesită intervenții urgente de îndepărtare controlată și replantare. Astfel, unul din cinci arbori are nevoie de lucrări specializate pentru ca parcul să prezinte siguranță pentru vizitatori.
În plus, exemplare din aceeași specie reacționează la fel la factorii de stres, lucru care reduce reziliența atunci când sunt plantați unul lângă altul.
Structura arboricolă este dominată de masive monospecie, printre care salcâm japonez, pin negru, chiparos de baltă și dud alb, care reprezintă o vulnerabilitate majoră pe termen lung, chiar dacă pe termen scurt pot părea stabile. Raportul documentează cazuri în care grupuri întregi de stejari roșii au cedat simultan la factori de stres.
Studiul atrage atenția și asupra degradării stratului arbustiv, format din cel puțin 18 specii, care e puternic afectat de tăieri mecanice uniforme și extinderea unor specii invazive.
La nivelul solului, studiul semnalează un „sol dezgolit și compactat sever pe suprafețe extinse, eroziune pe versanți, praf în aer și o scădere generală a calității peisajului și a confortului termic pe durata verii.”
Soluțiile propuse de specialiști
Specialiștii pun accent pe faptul că plantele și arborii reacționează lent la stres, dar ireversibil dacă acest lucru este ignorat.
În Parcul Tineretului, efectele crizei climatice (secetă, valuri de căldură, episoade extreme) se suprapun peste solurile compactate de trafic intens și lucrările edilitare, irigațiile necalibrate, tăierile agresive sau mutilante, necorelate cu arhitectura speciilor, precum și cu lipsa unui registru verde și a unui plan unitar de gestionare, pe toate palierele (arbori, arbuști, sol).
Studiul arată că intervențiile trebuie gândite integrat, pe toate cele trei straturi de vegetație (arboricol, arbustiv, acoperitori de sol), pentru a crește reziliența parcului pe termen scurt, mediu și lung. În acest sens, au fost prezentate mai multe soluții.
Pe termen scurt (0-2 ani), raportul recomandă intervenții pentru creșterea siguranței în parc, precum eliminarea arborilor din clasa de risc extrem, după o verificare suplimentară de către arboriști certificați. În cazul arborilor cu defecte structurale. se recomandă reduceri controlate de coroană și tăieri selective, conform standardelor internaționale ISA.
În raport se recomandă și refacerea alveolelor de plantare, mulcire cu material organic și protecția trunchiurilor și a sistemului radicular.
Pe termen mediu (2-5 ani), printre măsurile propuse se numără revitalizarea solului prin aerisire, compost și sisteme pasive de udare. Sunt recomandate și replantări selective cu specii reziliente, adaptate condițiilor dificile ale parcului, inclusiv zonele cu istoric de depozitare a deșeurilor sau cu solul neuniform.
O altă măsură vizează implementarea unui sistem digital de gestionare (Registrul Verde) care să inventarieze toate elementele vegetale și monitorizarea activității de gestionare, păstrarea istoricului intervențiilor și realizarea de evaluări periodice.
Soluții pe termen lung pentru copacii din Parcul Tineretului
Pe termen lung (5-10 ani), raportul recomandă conservarea arborilor maturi valoroși prin intervenții specializate, evitând tăierile radicale.
Se propune și o zonare funcțională a parcului, care ar include zone cu întreținere intensivă lângă alei, zone tampon cu gestionare moderată și zone naturalizate, cu intervenții minime.
O altă soluție propusă este introducerea de „zone de non-intervenție” și de coridoare ecologice care să susțină biodiversitatea și să protejeze fauna urbană.
Raportul propune și introducerea conceptului de gestionare diferențiată a peluzelor, în funcție de modul în care acestea sunt folosite. În unele zone, peluzele pot fi închise temporar, prin rotație, pentru refacere și reînsămânțare. Acestea ar menține siguranța și ar reducere costurile de întreținere. În zonele unde șezutul pe iarbă este permis, este necesară o întreținere intensivă a peluzelor, care ar presupune costuri mai ridicate.
Specialiștii mai recomandă și evitarea speciilor sensibile și a formelor decorative ce necesită intervenții frecvente, în favoarea plantelor reziliente, native sau naturalizate, care pot face față solurilor sărace, stresului urban și a unui climat tot mai imprevizibil.
În același timp, selecția arborilor ar trebui să țină cont și de impactul asupra sănătății publice (polen, puf, alergeni) și de posibilele conflicte și utilizarea intensă a parcului.
Studiul de caz, reper pentru întreaga Capitală
Fără o schimbare de paradigmă – de la contracte de gestionare axate pe numărul de lucrări la contracte axate pe calitatea ecosistemului – , administrația publică nu va putea menține nici siguranța și confortul cetățenilor, nici biodiversitatea parcurilor, pe termen lung, mai avertizează raportul.
Asociația Parcul Natural București vede în raport un studiu de caz pentru întreaga Capitală, nu doar pentru Parcul Tineretului, oferind o direcție pentru regândirea modului de administrare a parcurilor urbane.
În cadrul proiectului „Reziliență climatică pentru Parcul Tineretului”, finanțat finanțat prin programul strategic Platforma de mediu pentru București, sunt incluse intervenții-pilot (regenerare a arborilor maturi aflați în declin, plantări de arbori, amenajarea unei grădini de ploaie și o pajiște urbană) și activități de informare și implicare a comunității.
Astfel, Parcul Tineretului poate deveni un „laborator viu” pentru modul în care orașele își pot adapta parcurile la criza climatică.
