Calitatea aerului din Capitală nu depinde doar de sursele locale, ci este influențat și de factori externi, cum ar fi termocentralele pe cărbuni din țările vecine, incendiile de vegetație și transportul de praf pe distanțe lungi.
Un raport recent, realizat de Platforma pentru Mediu București, arată că termocentralele din fosta Iugoslavie, dar și praful saharian, contribuie la degradarea calității aerului respirat de bucureșteni.
Termocentralele pe cărbuni din Serbia, Kosovo, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și Muntenegru generează emisii poluante care, purtate de vânt, ajung până în Capitală.
Cercetarea „Starea Mediului București 2025”, realizată de Platforma pentru Mediu București, subliniază cum termocentrale precum Nikola Tesla din Serbia sau Ugljevik din Bosnia emit poluanți mult peste normele legale, cu un impact direct asupra calității aerului din România.
Pe lângă sursele din Sud-Vest, poluarea provenită din Polonia, generată tot de arderea cărbunelui, influențează, de asemenea, aerul din nordul și Nord-Vestul României. Aceste surse externe, deși la distanță, contribuie la un cumul de poluare ce are impact asupra sănătăţii bucureştenilor.
„Contribuții” din Ucraina la calitatea aerului din Capitală
Dinspre Est, zona Mării Negre și regiunea Donbas din Ucraina sunt surse de aerosoli și praf, în special din cauza incendiilor de vegetație recurente și a conflictului armat, generat de invazia Rusiei asupra Ucrainei. Astfel, fumul și particulele din aceste zone sunt transportate de curenții de aer și ajung şi în București.
Pe lângă poluarea industrială, calitatea aerului este afectată periodic de fenomene naturale, cum ar fi praful saharian sau cel din deșerturile din Asia Centrală. Aceste particule, transportate pe distanțe lungi de vânt, ajung deasupra Capitalei și contribuie la creșterea nivelului de PM10 și PM2.5, care conțin minerale, microorganisme și alți poluanți.
Surse de poluare locale și regionale
Pe lângă factorii externi, Bucureștiul se confruntă cu probleme locale și regionale. Regiunea Bărăgan este predispusă la furtuni de praf în perioadele secetoase, din cauza agriculturii intensive care degradează solul, mai arată raportul „Starea Mediului București 2025”. De asemenea, incendiile de vegetație din jumătatea sudică a țării, frecvente în timpul verii, eliberează fum și particule care afectează calitatea aerului din oraș.
La nivel urban, poluarea este agravată de surse locală, dincolo de arderile ilegale din Ilfov. Unitățile medicale, cum ar fi marile spitale, generează trafic intens și contribuie la poluarea aerului cu agenți patogeni.
De asemenea, spațiile comerciale precum hypermarketurile și mall-urile aglomerează traficul rutier, în timp ce piețele (Obor, Gorjului, Domenii) ridică probleme legate de gestionarea deșeurilor și de igienă. În plus, restaurantele și barurile, amplasate adesea la parterul clădirilor rezidențiale, contribuie la degradarea calităţii aerului, mai arată raportul „Starea Mediului București 2025”.
