Studiul „Starea Mediului București 2025” semnalează că, deși industria bucureșteană s-a redus ca intensitate, impactul său asupra calității aerului rămâne unul semnificativ. Raportul, realizat de Platforma pentru Mediu București, subliniază că atât marile companii, cât și cele mici și mijlocii, contribuie la poluare dar și că a crescut „numărului de unităţi economice care vehiculează substanțe chimice cu diferite grade de periculozitate, care au incidenţă asupra sănătății populației”.
În București, sunt înregistrați 6.749 de agenți economici din domeniul industrial. Dintre aceștia, 5.470 sunt microîntreprinderi, 1.209 întreprinderi mici și mijlocii, iar 70 sunt companii mari.
„Cea mai mare parte a agenților economici activează în industria prelucrătoare (93%) și în industria de producere și furnizare a energiei electrice și termice (5%).[…] Chiar dacă impactul companiilor mici și mijlocii ar putea părea nesemnificativ individual[…] sinergic pot genera volume importante de noxe.“
Riscuri chimice și poluare istorică
Raportul subliniază că „diversitatea noxelor emise” de industrie este foarte ridicată și prezintă un impact major asupra calității aerului.
„Sursele de degradare industriale se disting prin faptul că generează noxe specifice activității desfășurate într-o manieră punctuală și în cantități dependente de magnitudinea și intensitatea proceselor de producție“, se arată în raportul consultat de Buletin de București.
Printre principalele surse de poluare, studiul menționează: CET-urile (cu particule în suspensie, oxizi de sulf, azot și carbon), unitățile din industria chimică (cu amoniac, acid clorhidric, clor molecular, solvenți organici), industria materialelor de construcție (cu pulberi) și industria constructoare de mașini (cu pulberi cu conținut ridicat de metale grele și oxizi de azot). În plus, se constată că „degradarea calității aerului prin mirosuri este specifică unităților industriale alimentare.”
O atenție specială este acordată obiectivelor clasificate ca SEVESO, adică „instalații care ridică riscuri majore de apariție a accidentelor care implică substanțe periculoase“.
În București, există șapte astfel de obiective industriale, dintre care cinci sunt centrale termice ale ELCEN (CTE București VEST, Sud, Progresu, Grozăvești și Titan).
Celelalte două sunt companii din industria chimică (SC INDUSTRIAL CHIM SRL, SC ISOVOLTA SA). Potrivit studiului, “centralele termice mari sunt responsabile de 76 % din emisiile de dioxid de sulf, 36 % din cele de oxizi de azot şi 70 % din cele de dioxid de carbon.“
De asemenea, în lista de obiective industriale, se remarcă prin volumele emise C.E.T. Sud, C.E.T. Vest și C.E.T. Progresul.
În contextul riscurilor, raportul atrage atenția că “trebuie luate în considerare și cele 11 obiective SEVESO din județul Ilfov” din cauza proximității lor. Printre acestea se numără SC ROMPETROL GAS SRL, SC OMV PETROM SA și SC APA NOVA BUCURESTI SA – Stația de tratare a apei Roșu.
Studiul semnalează și o „creștere a numărului de unități economice care vehiculează substanțe chimice cu diferite grade de periculozitate, care au incidență asupra sănătății populației” cum ar fi industria poligrafică, chimică și cea de construcții metalice.
Pe lângă poluarea curentă, este adusă în discuție și problema poluării istorice, cauzată de foste mari platforme industriale precum IMGB, Republica sau Faur.
Acestea „fie mai dețin substanțe depozitate pe amplasament, fie au contribuit semnificativ la încărcarea amplasamentului și a zonelor învecinate cu substanțe, care există în continuare în solul urban.“
O moștenire toxică și substanțe chimice
Deși sursele de degradare industrială „au scăzut semnificativ în intensitate”, „rămân un factor important care contribuie la degradarea calității aerului urban din municipiul București”.
Astfel, prezența unui număr mare de întreprinderi mici cu profil chimic, a obiectivelor SEVESO și a problemelor cauzate de poluarea istorică complică eforturile de gestionare a calității aerului din oraș, concluzionează raportul, la capitolul „Surse de degradare a calității aerului asociate activităților din industrie”.
