Proiectul de hotărâre care prevedea transferul unei suprafețe de teren de la Primăria Capitalei către Ministerul de Interne, pentru crearea unui perimetru securizat în Piața Revoluției a fost retras de pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului București (CGMB).
Primarul interimar Stelian Bujduveanu promite „o dezbatere publică reală și transparentă” cu privire la transformarea zonei din fața sediului MAI (fosta clădire a Comitetului Central al Partidului Comunist), în contextul în care societatea civilă militează pentru pietonalizarea pieței.
Buletin de București a scris marți că Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a solicitat CGMB să-i fie transferată o suprafață de 2.239 de metri pătrați din Piața Revoluției, invocând o stare de nesiguranță și necesitatea securizării zonei.
„Ministerul Afacerilor Interne precizează, că având în vedere caracterul special al obiectivului — instituție din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță naţională – a fost necesară impunerea unor restricţii, prin amplasarea unor bariere, precum și a punctelor de control acces.
Astfel, ca urmare a adoptării de către Municipiul București a unei hotărâri privind trecerea suprafeței de 2239,00 mp din domeniul public a! Municipiului București în domeniul public al statului, în vederea dării în administrare Ministerului Afacerilor Interne, acest lucru va aduce multiple beneficii prin crearea unui perimetru securizat, creșterea controlului asupra accesului și perimetrului, protecţia infrastructurii și a resurselor interne și nu în ultimul rând flexibilitate în gestionarea situațiilor de urgenţă”, se arată în referatul de aprobare atașat proiectului de hotărâre ce va fi dezbătut de Consiliului General al Municipiului București, în ședința de miercuri.
Documentul nu oferă detalii despre ce înseamnă concret această securizare și cum va fi pusă în practică.
Stelian Bujduveanu despre perimetru securizat în Piața Revoluției: Ar fi fost transferată doar suprafața din fața sediului MAI
Primarul interimar al Bucureștiului, Stelian Bujuduveanu, a atras atenția că posibilul transfer către MAI nu vizează toată Piața Revoluției, ci doar terenul de 2.239 metri pătrați situat chiar în fața Ministerului de Interne.
„Pentru claritate: este vorba despre un lot distinct, nu despre parcarea din față și nici despre restul Pieței Revoluției. Suprafața de 6.613 mp care formează esența pieței ar rămâne integral în administrarea Municipiului București”, a transmis Stelian Buduveanu într-o postare de Facebook.
Cu toate că se declară un susținător al pietonalizării Pieței Revoluției, demers inițiat de Asociația Străzi pentru Oameni, primarul interimar nu se pronunță asupra barierelor amplasate de MAI în parcare sau asupra solicitării privind transferul celor 2.000 metri pătrați, însă promite o dezbatere publică pe acest subiect.
Așa cum am susținut public și în 2023, Piața Revoluției trebuie să devină un spațiu pietonal – deschis, accesibil, plin de viață – care să reflecte memoria, demnitatea și valorile pentru care acest loc are o semnificație istorică profundă pentru București. (…)
Prin urmare, decizia mea este să retrag proiectul de pe ordinea de zi a Consiliului General și să lansez o dezbatere publică reală și transparentă.
Stelian Bujduveanu, primarul Interimar al Capitalei
REPER: MAI își dorește amenajarea unui spațiu pentru ceremonii
Consilierii generali ai REPER au transmis că, potrivit informațiilor lor, Ministerul de Interne și-ar dori amplasarea în perimetrul securizat al unui monument dedicat eroilor MAI, unde să aibă loc ceremonii militare.
„(…) Din informațiile disponibile, Ministerul Afacerilor Interne intenționează instalarea unui monument dedicat eroilor MAI și organizarea unei ceremonii de schimbare a gărzii în zona transferată.
Deși inițiativa poate părea inofensivă, impactul simbolic și funcțional este major: întreaga dinamică a Pieței ar fi reconfigurată în jurul unui ritual de tip militar, ceea ce ar modifica profund percepția publică asupra acestui spațiu simbolic pentru istoria modernă a României.”
Piața Revoluției, proiect de regenerare urbană și pietonalizare
Practic, după ce a limitat accesul mașinilor în parcarea din Piața Revoluției, Ministerul de Interne își dorește limiteze și accesul pietonilor pe trotuarele din fața clădirii în care își desfășoară activitatea. Asta, în contextul în care societatea civilă a lansat un proiect de regenerare urbană intitulat „Grădina Revoluției”.
Mai precis, Asociația Străzi pentru Oameni propune, în colaborare cu autoritățile locale și specialiști, trei etape pentru ca Piața Revoluției să devină prietenoasă cu bucureștenii și cu turiștii.
În prima etapă, pe termen scurt (3–6 luni) , raportul propune închiderea traficului rutier în weekend și transformarea parcării într-un spațiu temporar verde, parte din inițiativa Străzi Deschise. Din cele doar 137 de locuri de parcare 59 sunt momentan rezervate, în principal, pentru angajații MAI.
„Barierele instalate în fața parcării MAI nu dispun de autorizație de construcție. Scopul este redirecționarea angajaților instituțiilor din zonă către parcările subterane și desființarea celor 137 de locuri de parcare administrate de Compania Municipală de Parking din zona”, se arată în raportul „Grădina Revoluției – pentru București, pentru toți”.
Pe termen mediu (1-2 ani), se recomandă lansarea unui concurs internațional de arhitectură, pentru generarea unor soluții creative și potrivite contextului istoric.
Totodată este propusă redirecționarea traficului prin inițierea unei licitații publice pentru un studiu de trafic care să evalueze impactul închiderii traficului auto în Piața Revoluției și Piața George Enescu, prin redirecționarea traficului auto și transport public de suprafață de pe Calea Victoriei prin fața Sălii Palatului.
Iar pe termen lung (3-5 ani), se dorește includerea proiectului în Planul Urbanistic General al Bucureștiului (PUG), pentru ca viziunea să fie sustenabilă și legal asumată.
Proiectul vorbește despre regenerarea completă a zonei astfel încât să devină un model de planificare urbană sustenabilă și incluzivă, aliniat cu standardele marilor capitale europene prin extinderea spațiilor verzi și a zonelor pietonale, precum și introducerea Pieței Revoluției în patrimoniul UNESCO după modelul centrul istoric al orașului Napoli.
