Un proiect de hotărâre controversat, ce va fi dezbătut în ședința de miercuri a Consiliului General al Municipiului București (CGMB) propune închiderea Pieței Revoluției, locul unde a început revoluția din 1989 la București, și transformarea sa într-un „perimetru securizat”, în beneficiul exclusiv al Ministerului de Interne.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) solicită să-i fie transferată piața, invocând o stare de nesiguranță și necesitatea securizării zonei.
„Ministerul Afacerilor Interne precizează, că având în vedere caracterul special al obiectivului — instituție din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță naţională – a fost necesară impunerea unor restricţii, prin amplasarea unor bariere, precum și a punctelor de control acces.
Astfel, ca urmare a adoptării de către Municipiul București a unei hotărâri privind trecerea suprafeței de 2239,00 mp din domeniul public a! Municipiului București în domeniul public al statului, în vederea dării în administrare Ministerului Afacerilor interne, acest lucru va aduce multiple beneficii prin crearea unui perimetru securizat, creșterea controlului asupra accesului și perimetrului, protecţia infrastructurii și a resurselor interne și nu în ultimul rând flexibilitate în gestionarea situațiilor de urgenţă”, se arată în referatul de aprobare atașat proiectului de hotărâre ce va fi dezbătut de Consiliului General al Municipiului București, în ședința de miercuri.
Partidul REPER solicită retragerea proiectului care prevede închiderea pentru public a locului de unde a început revoluția din 1989 la București
„REPER apără memoria Pieței Revoluției, locul unde, în 1989, oamenii au strigat ‘Libertate!” și au fost împușcați.
Partidul REPER solicită retragerea de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București din data de 30 iulie a proiectului de hotărâre care prevede transferul unei parcele din Piața Revoluției din domeniul public al Municipiului București în domeniul public al statului, în vederea dării în administrare Ministerului Afacerilor Interne.
Piața Revoluției nu este un spațiu ceremonial militar, ci un spațiu viu al memoriei civice colective. Această piață aparține cetățenilor, nu unei instituții.
Aici s-a strigat ‘Libertate!’ cu prețul vieții. Transformarea simbolică a unei părți din Piață într-o zonă cu funcțiune militară riscă să altereze ireversibil semnificația profundă a locului”, a reacționat partidului REPER, care are patru reprezentanți în Consiliul General al Municipiului București.
REPER București cere amânarea dezbaterii și votului asupra proiectului de transfer până la organizarea unei consultări publice reale și semnarea unui protocol de colaborare între Primărie – Direcția pentru Cultură a Municipiului București, Institutul Național al Patrimoniului, Ordinul Arhitecților din România, Asociația „Străzi pentru Oameni” și Guvernul României.
„Este important ca acest protocol să garanteze că proiectul de regenerare urbană va ține cont de nevoile reale de securitate ale instituțiilor din zonă, dar, în același timp, să fie respectată memoria Revoluției din 1989.
Din informațiile disponibile, Ministerul Afacerilor Interne intenționează instalarea unui monument dedicat eroilor MAI și organizarea unei ceremonii de schimbare a gărzii în zona transferată. Deși inițiativa poate părea inofensivă, impactul simbolic și funcțional este major: întreaga dinamică a Pieței ar fi reconfigurată în jurul unui ritual de tip militar, ceea ce ar modifica profund percepția publică asupra acestui spațiu simbolic pentru istoria modernă a României”, se precizează în comuicatul REPER.
Partidul precizează că există deja o consultare publică în desfășurare, cu privire la cum își doresc bucureștenii să arate Piața Revoluției, locul de unde a început revoluția din 1989 la București și care a devenit simbolul libertății.
„ Asociația „Străzi pentru Oameni” derulează de peste un an un demers legitim și transparent de regenerare urbană comunitară a Pieței Revoluției, care implică specialiști, cetățeni și autorități locale. Următorul pas al proiectului este organizarea unui concurs internațional de arhitectură, urmat de elaborarea unui PUZ și a documentației tehnice pentru reamenajarea coerentă a zonei.
REPER consideră că orice intervenție asupra Pieței Revoluției poate fi gândită în cadrul acestui proces, cu viziune pe termen lung și cu respect față de simbolistica și potențialul său urban, cultural și civic”, se mai arată în document.
Trei etape pentru o piață deschisă către cetățeni
Asociația Străzi pentru oameni propune trei etape pentru ca Piața Revoluției să fie prietenoasă cu bucureștenii și cu turiștii.
În prima etapă, pe termen scurt (3–6 luni) , raportul propune închiderea traficului rutier în weekend și transformarea parcării într-un spațiu temporar verde, parte din inițiativa Străzi Deschise. Din cele doar 137 de locuri de parcare 59 sunt momentan rezervate, în principal, pentru angajații MAI.
„Barierele instalate în fața parcării MAI nu dispun de autorizație de construcție. Scopul este redirecționarea angajaților instituțiilor din zonă către parcările subterane și desființarea celor 137 de locuri de parcare administrate de Compania Municipală de Parking din zona”, se arată în raportul „Grădina Revoluției – pentru București, pentru toți”
Pe termen mediu (1-2 ani), se recomandă lansarea unui concurs internațional de arhitectură, pentru generarea unor soluții creative și potrivite contextului istoric.
Totodată este propusă redirecționarea traficului prin inițierea unei licitații publice pentru un studiu de trafic care să evalueze impactul închiderii traficului auto în Piața Revoluției și Piața George Enescu, prin redirecționarea traficului auto și transport public de suprafață de pe Calea Victoriei prin fața Sălii Palatului.
Iar pe termen lung (3-5 ani), se dorește includerea proiectului în Planul Urbanistic General al Bucureștiului (PUG), pentru ca viziunea să fie sustenabilă și legal asumată.
Proiectul vorbește despre regenerarea completă a zonei astfel încât să devină un model de planificare urbană sustenabilă și incluzivă, aliniat cu standardele marilor capitale europene prin extinderea spațiilor verzi și a zonelor pietonale, precum și introducerea Pieței Revoluției în patrimoniul UNESCO după modelul centrul istoric al orașului Napoli.
