Funky Citizens a publicat, în premieră, un studiu la nivel național privind transparența în elaborarea și aprobarea bugetelor locale. Analiza a vizat 109 municipii din România (incluzând aici și cele șase sectoare ale Capitalei), și a urmărit în ce măsură se respectă criteriile din legislația privind finanțele publice locale legate de transparența acestui proces. Într-un clasament al “transparenței”, Timișoara s-a clasat pe primul loc cu 8 puncte din 10, în timp ce Capitala nu a reușit decât 5 puncte. Dintre sectoare, cel mai sus în clasament este Sectorul 2 cu 7 puncte, și cel mai jos Sectorul 3 cu doar 4 puncte.
Bugetele locale, transparente dar nu de tot
Analiza de față s-a uitat la procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale din 109 municipii din România (incluzând aici și cele șase sectoare ale Capitalei), urmărind în ce măsură acestea respectă criteriile din legislația privind finanțele publice locale legate de transparența acestui proces. De asemenea, analiza a urmărit în ce măsură municipiile din România au reușit să facă pasul către standarde moderne internaționale din finanțele publice, respectiv să adopte măsuri care să le facă bugetele deschise (formatul de publicare, bugetele pentru cetățeni sau dezbaterile publice organizate), scrie în Raportul Funky Citizens.
Analiza activiștilor de la Funky Citizens este o disecție chirurgicală a modului în care au fost alcătuite și apoi aprobate bugetele locale. Dar și un curs practic pentru oricine își dorește să înțeleagă ce se ascunde în spatele miilor de cifre așezare pe rănduri și coloane, adică așa cum arată un buget.
Banatu’i fruncea
Ca analiza să fie una măsurabilă, activiștii de la Funky au întocmit un set de criterii pe baza cărora administrațiile locale au primit un punctaj “de transparență”.
Am ajuns la o primă încercare de indexare a bugetelor locale pe
baza a șase criterii, cu un scor maxim posibil de 10 puncte – o „notă de trecere” se putea obține respectând minimele criterii legale: publicarea proiectului de buget în termen (2 puncte), anunțul de dezbatere publicat pe site (1 punct) și adoptarea bugetului în termenul legal (2 puncte). (…) Însă această imagine de ansamblu ne arată că doar Municipiul Timișoara a reușit să obțină 8/10, iar 15 municipii au obținut un scor de 7 din cele 10 puncte posibile pentru un buget deschis, niciunul dintre acestea având un scor maxim. La capătul celălalt, sunt municipii pentru care nu am reușit să identificăm informații actualizate privind bugetele locale pe anul 2021 sau
pentru care informațiile sunt minimale, lipsind elementele esențiale pentru a putea asigura principiul transparenței bugetare. La final, 36 de municipii din cele 109 nu au reușit să ia nici măcar „notă de trecere”, având scorul de 4 sau mai puțin, se menționează în raport.
Cele 6 criterii luate în calcul în întocmirea clasamentului au fost:
- termenul de publicare
- anunțul dezbaterii publice pe site
- format deschis, editabil al proiectului de buget
- dezbaterea propriu-zisă
- termenul de adoptare
- bonus – termen dezbatere mai lung
De ce a luat Timișoara punctajul cel mai mare? Pentru că a bifat aproape toate elementele posibile. A pierdut puncte doar pentru că a fost publicat cu 1 zi mai târziu decât termenul calculat de la publicarea bugetului de stat în Monitorul Oficial. De asemenea, termenul lăsat pentru primirea observațiilor de la cetățeni a fost respectat la limită, cu ultima din cele 15 zile legale dedicată chiar unei dezbateri publice online.
Dincolo de aceaste elemente, proiectul de buget din Timișoara a fost prezentat prietenos pentru cetățeni, cu prezentarea principalelor elemente legate de informația bugetară, dar și prin integrarea explicațiilor legate de prioritățile de finanțare și de investiții. De asemenea, proiectul a fost disponibil și în format excel, editabil, astfel încât cei care doreau puteau face analize mult mai detaliate. După cum am precizat, a existat și o dezbatere publică a bugetului, dar și un formular pentru colectarea părerilor cetățenilor, se menționează în raport.
De ce a pierdut Bucureștiul?
În clasamentul întocmit de Funky Citizen, Capitala a primit doar 5 puncte. Mai sus, s-au clasat Sectoarul 2, cu 7 puncte, Sectoarele 1, 5 și 6 cu 6 puncte. Administrațiile de la Sectoarele 3 și 4 au obținut 4 și respectiv 5 puncte.
Raportul Funky prezintă în detaliu procesul de aprobare a bugetului local, în București. De la problemele legate de întocmirea sa, la întârzierile în adoptare. Bucureștiul a pierdut puncte prin neorganizarea unei dezbateri publice, prin depășirea termenului de aprobare, și nu a luat punctaj maxim la formatul deschis de prezentare.
Trăgând linie și adunând, felul în care s-a aprobat bugetul Municipiului București atrage încă o dată atenția asupra faptului că există deficiența majore în procesul de deschidere a bugetelor locale către comunități, dar și semnale că în anii ce vor urma vor exista probabil nenumărate încercări de a transforma bugetele locale în locuri pentru lupta politică și mai puțin pentru dezbaterea proiectelor de interes pentru cetățeni, scrie în Raport.
Concluzii
O deschidere a bugetelor locale este absolut necesară. Nu doar pentru că o cere legea, ci și pentru că la nivelul comunităților locale există cea mai multă nevoie de transparență, participare și monitorizare a priorităților de cheltuire a banului public. Comunitățile locale au, din păcate, mult prea puține resurse pentru a nu implica cetățenii în stabilirea principalelor
direcții de bugetare. Deși scopul analizei de față a fost să ne uităm la procesul de adoptare și nu la conținutul sau calitatea consultării, câteva dintre studiile de caz ne-au arătat că dacă sunt făcuți pași în direcția deschiderii procesului bugetar, încet-încet apare și o creștere a calității implicării, se menționează în raport.
