Conexiunea Pasajului Ciurel cu Centura București face un nou pas administrativ, în ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB) din 30 septembrie. Consilierii generali urmează să voteze împuternicirea expresă a Consiliului Local al Sectorului 6 pentru aprobarea asocierii între cele două administrații, în vederea elaborării unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) necesar integrării obiectivului în infrastructura rutieră existentă.
Proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi suplimentară a ședinței prevede împuternicirea expresă a Sectorului 6 pentru încheierea asocierii cu Municipiului București, precum și aprobarea contractului de asociere.
În ședința din 17 septembrie, Consiliul Local al Sectorului 6 a cerut împuternicirea Consiliului General pentru această asociere, iar proiectul a fost adoptat cu 25 de voturi „pentru”.
Pe unde va trece conexiunea Pasajului Ciurel cu Centura București
Sectorul 6 propune încheierea unui contract de asociere cu Municipiul Bucureşti, în vederea elaborării unui Plan Urbanistic Zonal, în scopul integrării obiectivului.
Prin încheierea contractului de asociere se urmăreşte „asigurarea schimbului de documentații, date şi informații, precum şi coordonarea demersurilor tehnice şi administrative, în limitele atribuțiilor şi competenţelor legale ale fiecărei autorități, precum şi stabilirea unui cadru legal de cooperare între Municipiul Bucureşti şi Sectorul 6 al Municipiului Bucureşti, în vederea realizării acestui obiectiv.”
Potrivit contractului propus, Sectorul 6 va avea responsabilitatea de a contracta, elabora și finanța, din bugetul local, documentația urbanistică de tip PUZ necesară proiectului.
Municipiul București va pune la dispoziția Sectorului 6 documentațiile, datele și informațiile necesare și va colabora cu administrația locală pe durata derulării contractului.
Potrivit documentației, proiectul „Penetrația Splaiul Independenței – Ciurel – Autostrada București-Pitești a fost împărțit în trei tronsoane: Tronsonul IA – Nodul rutier Virtuții, Tronsonul IB – Nod Virtuții – Bd. Uverturii, Tronsonul II – Bd. Uverturii – Șoseaua de Centură și Tronsonul III – Șoseaua de Centură – Autostrada A1, după cum se menționează în raportul de specialitate.
Prima etapă a proiectului a inclus realizare a inclus realizarea Nodului rutier Virtuții, care asigură legătura dintre Splaiul Independenței și Șoseaua Virtuții și traversarea râului Dâmbovița printr-un pod hobanat cu lungimea de 235,2 metri.
Pe întregul traseu al obiectivului este instituită în prezent o zonă cu interdicție temporară de construire până la aprobarea unei documentații de urbanism de tip PUZ, mai arată proiectul supus la vot.
„Obiectivul va fi integrat în rețeaua stradală majoră a Municipiului Bucureşti. Va avea rol de conectare şi distribuire a fluxurilor de deplasare şi va fi realizat pe principiile mobilităţii multimodale, astfel încât să asigure condiții adecvate pentru transportul public, deplasările pietonale şi velo, printr-un profil stradal coerent, accesibil şi adaptat caracterului urban al zonei.”, se mai menționează în documentația proiectului.
Penetrația Pasaj Ciurel – Drumul Național Centura București ar funcționa ca „un coridor urban integrat”, care ar asigura direcționarea fluxurilor de trafic din interiorul orașului către exteriorul acestuia, contribuind astfel la reducerea traficului de tranzit pe arterele urbane existente, precum și la reducerea presiunii asupra zonelor aglomerate din proximitate.
Pasajul Ciurel a fost început în 2014
Pasajul Ciurel a fost început în anul 2014, în perioada fostului primar Sorin Oprescu, însă a fost inaugurat parțial pe finalul mandatului Gabrielei Firea. Podul Ciurel a fost supranumit „cel mai scump viraj la stânga” și a fost ridicat în urma unei investiții de circa 55 de milioane de euro, însă fără a mai fi construită și legătura planificată spre Centura București și Autostrada A1.
Pasajul face parte din străpungerea Ciurel-A1, unul dintre proiectele de infrastructură despre care se discută încă din anii 2000, o alternativă la bulevardul Iuliu Maniu pentru ieșirea din oraș.
Printre principalele critici aduse proiectului se numără exproprieri controversate (necesitatea demolării unor clădiri și costurile ridicate) traversarea zonei de protecție a bazinului de apă potabilă de la Roșu sau atragerea unui flux uriaș de trafic în interiorul orașului, inclusiv pe Splaiul Independenței, într-o zonă în care se discută despre reabilitarea malurilor Dâmboviţei şi pietonalizare.
Fostul primar general Nicușor Dan s-a declarat, în repetate rânduri, împotriva continuării proiectului.
„Oamenii s-au convins că nu e soluția corectă să distribui fluxurile mari de trafic prin interiorul orașului. Proiectul acesta mai are două probleme mari, așa cum el este desenat. Trece la 20 de metri de bazinul de apă potabilă de la Roșu și Curtea de Apel București a anulat definitiv un PUZ pentru acest proiect, în anii 2012, 2013, 2014, nu mai ţin minte exact, însă, Consiliul General, la propunerea primarului de atunci, a luat un proiect care era anulat irevocabil de instanță și l-a pus copy-paste în PUZ Sector 6. Din cauza asta, noi putem să vorbim astăzi din nou de acest proiect, pe care instanța s-a pronunțat definitiv și a spus că este ilegal”, declara acesta în martie 2024.
Primarul interimar al Sectorului 6 despre continuarea proiectului
În martie 2026, Primăria Sectorului 6 a publicat randări privind posibila prelungire a pasajului, cu piste de biciclete, culoare verzi și benzi unice pentru STB. Paul Moldovan a respins criticile privind exproprierile necesare pentru continuarea proiectului, menționând că nu va fi nevoie de demolarea clădirilor.
„Avem nevoie de acest drum; pe de altă parte, nu vrem să aducem foarte mult trafic spre centrul orașului, și atunci va trebui să găsim, împreună cu experții, cea mai bună variantă. Vor fi necesare exproprieri. Nu sunt necesare exproprieri la amploarea care se vehicula, că sunt clădiri pe traseul drumului. Deci avem doar terenuri de expropriar, nu de demolat clădiri, blocuri de locuințe sau case de locuit, a spus primarul Sectorului 6.”, a declarat primarul interimar al Sectorului 6, Paul Moldovan.
Actualul primar general Ciprian Ciucu a declarat că susține proiectul, însă nu în forma inițială. „Nu susțin proiectul în viziunea fostului primar Sorin Oprescu, cu autostradă peste lac. Ar fi prea costisitor și ar descărca A1 fix la Unirii.”, a spus edilul.
În 2025, strada Amilcar Săndulescu din apropierea Pasajului Ciurel a fost modernizată. Lucrările au presupus refacerea părții carosabile, cu câte o bandă pe sens, introducerea unei rețele de captare a apelor pluviale, și amenajarea de trotuare cu copaci, mobilier și iluminat stradal. Strada a fost redeschisă circulației în septembrie 2025, pentru a facilita traficul spre și dinspre Militari, pe Podul Ciurel.
CITEȘTE ȘI ILFOV | DJ 101 Buftea – Tamași: 19 proprietari împart despăgubiri totale de 3.000 de euro
