Un proiect de hotărâre pentru extinderea Şcolii Gimnaziale Pia Brătianu într-una dintre clădirile care fac parte din fostul așezământ social „Leagănul Sfânta Ecaterina”, supus la vot în ședința de miercuri, 5 august, a Consiliului Local Sector 1 a scos la iveală o situație controversată: Primăria continuă să investească în acest complex, deși ansamblul de clădiri este revendicat.
Administrația locală a primit în luna mai o notificare de la Brianna Caradja, moștenitoarea Ecaterinei Georgeta Caradja, descendenta fondatoarelor „Leagănului Sfânta Ecaterina”, cu privire la existența unui litigiu pentru recuperarea clădilor. Primăria București a confirmat, la solicitarea Direcţiei Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Sector 1, faptul că are în analiză o solicitare de revendicare în acest sens.
Cu toate acestea, Primăria Sectorului 1 nu oprește proiectul de transformare a fostului așezământ social din apropierea Arcului de Triumf, într-un hub socio-educațional, în colaborare cu Fundația Hope and Homes for Children.
Şcoala Gimnazială Pia Brătianu își va desfășura cursurile în două imobile din „Leagănul Sfânta Ecaterina”
Proiectul de hotărâre adoptat miercuri cu 24 de voturi pentru prevede „extinderea unităţii de învățământ în spaţiul din Pavilionul 1, al imobilului situat în Bulevardul Mareșal Alexandru Averescu nr. 17, sector 1, București, ce se pretează nevoilor sale, începând cu anul școlar 2026-2027 până la sfârşitul anului școlar 2029-2030”.
Școala își desfășoară în prezent cursurile în Corpul C din același complex, însă acesta nu poate obține avizul ISU, deoarece „pentru utilizarea mansardei ca spaţiu destinat sălilor de clasă este necesară asigurarea unci a două căi de evacuare conform cerințelor de securitate la incendiu, ceea ce presupune realizarea unei scări suplimentare şi intervenţii structurale semnificative asupra clădirii existente, inclusiv modificarea planşeelor”.
De asemenea, este necesară modificarea structurii actuale a acoperişului şi realizarea unci structuri conforme cerinţelor pentru spaţii de învățământ şi implicit anvelopanta, se arată într-o adresă a Direcției Generale Proiecte și Investiții din cadrul Primăriei Sectorului 1, atașată proiectului de hotărâre.
Direcția menționează că actuala configurare mansardei nu permite amenajarea unor săli de clasă adecvate fără intervenții ample asupra șarpantei şi structurii acoperișului.
„În raport cu investiţia necesară, rezultatul obținut este redus, fiind posibilă amenajarea a doar două săli de clasă suplimentare. Totodată, durata estimată pentru: proiectare, avizare, autorizare şi execuție este de aproximativ 3—3,5 ani.
Pe durata lucrărilor, desfăşurarea activității şcolare ar fi afectată în mod semnificativ, existând necesitatea identificării unor soluţii temporare pentru relocarea elevilor şi a personalului, cu implicaţii logistice și financiare suplimentare.
Prin comparaţie, utilizarea Corpului | din proximitate, pentru extinderea unităţii de învăţământ reprezintă o soluţie mai eficientă şi mai sustenabilă din punct de vedere al investiţiei financiare”, se mai arată în document.
Primăria Sectorului 1 știe că investește în clădiri aflate în litigiu
Extinderea a fost acceptată de consilierii locali în ciuda faptul că referatul de aprobare a acestei acțiuni de către Primăria Sectorului 1, atașat proiectul de hotărâre, confirmă că DGASPC Sector 1 a înregistrat în luna mai notificarea Briannei Caradja cu privire la existența unei cereri de restituire în natură și şi solicitarea de sistare a oricăror lucrări de investiţii asupra ansamblului imobiliar.
Mai mult, Direcția Generală de Asistență Socială precizează că s-a adresat Primăriei București cu privire la această situație, iar instituția centrală a răspuns, la finalul lunii iunie, că are în analiză un dosar privind revendicarea.
„Vă aducem la cunoștință faptul că, în evidenţa noastră informatizată privind notificările formulate în temeiul Legii nr.10/2001, până la această dată figurează înregistrată notificarea nr.435/11.02.2002 formulată de către Caradja Brianna Helene, ce are ca obiect imobilul situat în București, Piaţa Arcul de Triumf nr.1, Sector 1, dosar ce se află înaintat la Comisia internă pentru analizarea notificărilor depuse în temeiul Legii nr. 10/2001, în vederea analizării şi întocmirii propunerii de soluţionare, din data de 25.06.2025, nefiind soluţionat până la această dată”, menționează Primăria Capitalei.
În cadrul ședinței Consiliului Local al Sectorului 1 din 5 august, primarul George Tuță a încercat să minimizeze importanța litigiului privind ansamblul „Leagănul Sfânta Ecaterina”.
„Am explicat și la ședința trecută, am prezentat în detaliu. Și fostul primar Clotilde Armand a făcut investiții la ansamblul din Mareșal Averescu, inclusiv proiectul de consolidare a Pavilionui A, cu toate colonadele”, a afirmat George Tuță.
Secretara generală a Sectorului 1, Mirona-Giorgiana Mureșan, a menționat că proiectul actual reprezintp doar o modificare a masterplanului adoptat în 2025 privind reconfigurarea ansamlbului „Leagănul Sfânta Ecaterina” într-un hub socio-educațional și nu presupune consturi suplimentare.
Moștenitoarea cere imobilul înapoi și sistarea oricăror altor lucrări
Brianna Helene Sophie Laure Caradja s-a prezentat Primăriei Sectorului 1 ca este unica moștenitoare a Alexandrei Caradja, la rândul său moștenitoarea Ecaterinei Georgeta Caradja, și arată că încă din 2002 a fost depusă o notificare prin care a fost cerută, în baza Legii nr. 10/2001, restituirea în natură a imobilului cunoscut istoric drept „Leagănul Sfânta Ecaterina”.
În document, moștenitoarea susține că proprietatea a aparținut Ecaterinei Georgeta Caradja și prezintă documente prin care să demonstreze că terenul și cele 12 pavilioane revendicate sunt același imobil cu actualul complex de pe Bulevardul Mareșal Averescu nr. 17.
Aceasta precizează că a aflat despre reconfigurarea ansamblului după ce Primăria Sectorului 1 a anunțat, în mai 2026, că proiectul „Leagănul Ecaterinei” a câștigat un premiu pentru administrație publică.
Moștenitoarea invocă articolul 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, potrivit căruia, până la soluționarea procedurilor administrative și judiciare privind un imobil notificat, sunt interzise, printre altele, schimbarea destinației și grevarea acestuia cu sarcini.
În consecință, cere primarului Sectorului 1 „să dispuneți, până la soluționarea definitivă a procedurii inițiate prin notificarea menționată, sistarea oricăror lucrări de investiții, reabilitare, modernizare, schimbare a destinației sau grevare sub orice formă a imobilului în cauză.”
Primăria Sectorului 1 estimează că va investi aproape patru milioane de lei în „Leagănul Sfânta Ecaterina”
În aprilie anul acesta, cu o lună înainte ca DGASPC Sector 1 să primească notificarea de la Brianna Caradja, Consiliul Local a adoptat o hotărâre „privind aprobarea depunerii spre finanțare de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 a proiectului cu titlul “Restaurarea, conservarea și transformarea Ansamblului “Sfânta Ecaterina” în traseu muzeal și punct de atracție socio-culturală”.
Documentul arată că Primăria Sectorului 1 ar dori să investească în aceste clădiri aflate în litigiu 19.826.573,25 de lei, adică aproape 4 milioane de euro. Cea mai mare parte din sumă (93%) ar trebui să vină din fonduri europene.
„Proiectul vizează Ansamblul „Sfânta Ecaterina”, situat în Bulevardul Mareșal Averescu nr. 17, Sector 1. Amplasat pe un teren de 23.941 mp ce cuprinde un total de 12 corpuri de clădire, ansamblul include 10 clădiri cu statut de monument istoric de importanță națională (Cod LMI B-II-a-B-18206), proiectate de arh. I.D. Berindei și fondate în 1897.
Investiția actuală corelează necesitatea tehnică de restaurare a pavilioanelor nucleului central – C2, C22, CI 6, CI7 – aprobată prin HCLnr. 262/2025 cu viziunea strategică a Masterplanului „Leagănul Ecaterinei” (HCL 97/2025)”, se arată în document.
Masterplanul a fost adoptat în 2025 și prevede „transformarea complexului de servicii sociale de la adresa Bld. Mareşal Averescu nr. 17 într-un hub socio-educaţional dedicat copiilor vulnerabili din Sectorul 1, dar și familiilor robuste, spațiul devenind astfel unul al incluziunii sociale, potrivit prezentării atașate proiectului de hotărâre”, în colaborare cu Fundația Hope and Homes for Children.
