Reducerea numărului de trenuri de la metrou, măsură vehiculată recent în spațiul public în contextul crizei energetice, nu ar diminua semnificativ consumul de energie al Capitalei. În schimb, deconectarea totală a Palatului Parlamentului, unul dintre cei mai mari consumatori din București, ar putea genera economii considerabile, explică expertul în energie Ionuț Purica.
„Această clădire consumă pe an cam 14,4 GWh și evident că, dacă pentru câteva zile s-ar stinge complet luminile și s-ar decupla de la rețea, este posibil să facem o economie destul de mare, alături de alți consumatori”, a declarat specialistul pentru Buletin de București.
Ca urmare a scăderii producției de energie electrică, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pentru întreaga lună august. La rândul său, Primăria Capitalei a stabilit o serie de măsuri de reducere a consumului pentru companiile și instituțiile din subordinea sa.
În acest context, Buletin de București a discutat cu Ionuț Purica, doctor inginer și doctor în economie, despre efectele crizei energetice asupra Capitalei.
Ionuț Purica este absolvent al Facultății de Energetică din cadrul Institutului Politehnic București și a urmat mai multe specializări în Canada, Italia, Marea Britanie și SUA. În 1987 a obținut titlul de doctor inginer cu teza „Analiza stabilității sistemelor neliniare excitate de haos determinist” și este doctor în economie din 2007. Purica a fost în trecut președintele Consiliului de Administrație al SN Nuclearelectrica SA.
***
Buletin de București: Cum este afectată Capitala de criza din sistemul energetic național? Care este realitatea la zi privind producerea și consumul de energie electrică?
Ionuț Purica: În acest moment Porțile de Fier 1 și 2 merg la nivele foarte scăzute, dat fiind faptul că Dunărea are un debit extrem de redus. Dar mai avem și energie generată din centralele aflate pe lacuri de acumulare și cascade, care însă trebuie luată cu sare și piper, ca să zic așa, în sensul în care lacurile de acumulare sunt la cam la 70% grad de umplere și trebuie să avem grijă ca nivelul să nu fie dincolo de limitele de asigurare a apei către localități și industrie.
Evident, hidro influențează și răcirea la centrala nucleară, unde unitatea 1 este oprită din motive de nivel scăzut al Dunării. Unitatea 2 funcționează și sperăm că ploile din Austria, și ce va mai veni și la noi, vor crește debitul fluviului mai departe.
Unitățile pe cărbune sunt în funcțiune la circa 900 MW, dar ceea ce se întâmplă cu cărbunele este un lucru pe care, din punct de vedere al securității energetice, trebuie să-l înțelegem foarte bine.
Suntem într-o situație de emergență, nu în situația de funcționare normală și în situația asta nu predomină strategia Green Deal, care duce la reduceri de emisii, ci strategia de securitate energetică.
Am fost și sunt membru în Advisory Group for Energy la Comisia Europeană și am contribuit la aceste strategii. Este foarte clar, deci, că strategia de securitate are prioritate în regimul de emergență și de forță majoră și în condițiile astea, strategia cere un portofoliu variat de surse de energie de generare, lucru care impune menținerea centralelor pe cărbune în funcțiune, astfel încât să avem o variație suficient de mare care să ne asigure securitatea.
Trebuie spus că centralele pe cărbuni au turnuri de răcire și bazine de apă, lucru care le dă o oarecare independență față de râurile din apropiere. Poate la Cernavodă ar trebui să gândim introducerea unui astfel de sistem în plus sau complementar cu cel al tragerii de apă, pentru că vor veni și unitățile 3 și 4 și este clar că trebuie să avem asigurată răcirea, astfel încât să putem evita situații de tipul celei de acum.
Mai departe, este vorba de centralele pe gaz, care funcționează. Centrala de la Mintia, care este și cea mai mare din Uniunea Europeană, de 1600 MW, a dovedit că poate să funcționeze în teste. Acum ar trebui accelerate testele pentru a da energie în sistem.
Trebuie să terminăm centrala pe gaz de la Iernut, care ne-ar mai asigura încă vreo 400 de MW pe zi și, bineînțeles, sperăm că de anul viitor va intra și gazul din offshore, care să compenseze necesarul pentru centralele pe gaz.
În ceea ce privește fotovoltaicele, ziua dețin procente mari de generare la noi, și eolian la fel, când bate vântul, evident. Tocmai asta este problema cu fotovoltaicele și eolianul este că sunt volatile, nu produc în flux constant.
Tărăgănăm proiectul Tarnița-Lăpuștești de 1000 MW, centrală cu repompare, de vreo 40 și ceva de ani și nu luăm măsuri să-l terminăm odată și în felul ăsta depindem de centrala de la Ceaira din Bulgaria, care are stocare pe baterii deja de mult timp.
Și la noi se îmulțește stocarea pe baterii, dar nu este atât de mare.
Guvernul nostru, dat fiind că suntem în Uniunea Europeană, ar trebui să facă un acord cu Guvernul Bulgar pentru folosirea unei porțiuni din capacitățile lor de stocare, ca să nu lăsăm lucrurile în mâna posibililor speculanți, în sensul de export ieftin și import scump la orele de vârf.
Ca să ajungem acum și la București, aici centralele sunt în principiu pe gaz și funcționează pentru că sunt alimentate din rețea. Dar avem și diverși consumatori suficient de mari, iar unul dintre ei este Palatul Parlamentului. Această clădire consumă pe an cam 14,4 GWh și evident că, dacă pentru câteva zile s-ar stinge complet luminile și s-ar decupla de la rețea, este posibil să facem o economie destul de mare alături de alți consumatori. Vorbim însă de o decuplare totală, a tuturor aparatelor, fie că este vorba de aer condiționat, lifturi sau frigidere.
Perioada asta s-a mai repetat și în 2003, apropo de debitul Dunării, însă atunci aveam mai multe unități pe cărbune. Sper și nu cred că se va ajunge „să facem dansul ploii” ca să înceapă să curgă și să crească debitul, însă e o lecție deosebit de importantă pe care trebuie să o avem în vedere. E o situație similară cu ce a pățit Germania când s-a întrerupt gazul din Rusia și au redat drumul centralelor pe cărbune. Au stricat, de exemplu, un parc eolian ca să mărească o mină de lignit deschisă, cum avem și noi în Oltenia.
E foarte clar că nu putem lăsa la voia unei piețe care funcționează normal în situațiile normale, dar care nu funcționează în situațiile de emergență, ca cea de azi, o oscilație a prețurilor.
Mi se pare absolut normal ca ANRE să ia problema în mână ca să reglementeze această situație. Nu vorbesc de plafonare, compensare, ci despre reglementare a prețurilor pe perioada de emergență, cât piața nu mai e funcțională.
S-a vorbit în spațiul public, zilele trecute, despre reducerea trenurilor de metrou. Credeți că este o măsură bună? Ar fi o economie semnificativă sau ar fi o măsură inutilă?
S-a vorbit despre așa ceva și în Ungaria, în care una din măsuri era să meargă cu o viteză mai mică metrourile și traamvaiele, ca să nu consume prea mult curent. Mi se pare că este un câștig marginal, pentru care ar trebui văzut impactul.
Dacă ai mai puține metrouri, toată lumea se mută la suprafață, și este posibil să pierzi la combustibil, ceea ce câștigi pe partea de energie electrică.
Partea de tramvaie și metrou, după mine, poate avea un impact mai mult psihologic decât efecte de reducere substanțială. Nu spun să nu se ia măsuri în sensul ăsta, dar trebuie gândit în ordinea aplicației pareto, cum se cheamă în economie. Începi cu efectul cel mai mare, după care devin altele cu efect de reducere mai mare și trecem mai departe.
Cât de aproape suntem de un blackout în Capitală? Zilele trecute au mai fost ceva întreruperi de curent prin București.
Întreruperile de curent din Capitală sunt niște lucruri care se întâmplă, nu numai în perioade de acest gen. De obicei, vara, lumea își pune aerul condiționat în funcțiune, iarna se încălzesc electric în anumite zone. Deocamdată, nu cred că vom ajunge la un blackout, dar echipajele companiilor de generare și de gestionare a alimentării cu energie electrică trebuie să fie cât se poate de pregătite pentru intervenție, în caz de supraîncărcări.
ELCEN reia producția de energie electrică. Este o decizie utilă? Ce procent din energia electrică consumată în București ar urma să fie furnizată de ELCEN?
Deocamdată, ELCEN gestionează centralele termice din Capitală, Bucureștiul mi se pare că are vreo 900 de MW în centrale: Sud, Vest, Progresu și Titan. Este foarte clar că aceste centrale nu încep acum să producă energie electrică. Probabil că vor da drumul unei generări mai mari de energie electrică în perioada aceasta.
Așa cum spuneam, centralele astea din jurul Bucureștiului au și un rol de încălzire iarna, sunt alimentate cu gaz și au posibilitatea, prin grupurile de turbogeneratoare, să genereze mai multă sau mai puțină energie în funcție de cum se corelează cu dispecerul energetic.
Pe 29 iunie am avut un vârf de producție fotovoltaică în București și Ilfov. Putem vorbi despre o Capitală independentă energetic?
Dacă vorbiți despre Capitală independentă energetic, referindu-ne numai la fotovoltaic și eolian, este foarte clar că acum, fotovoltaicul are un procent foarte mare de generare, dacă vă uitați pe site-ul Transelectrica. Degeaba ponderea este foarte mare acum, mai ales că se poate ajunge la energie negativă, așa cum de altfel se întâmplă și în Germania, când producătorul ajunge să plătească ca să se genereze energie fotovoltaică.
Nu mai vorbesc de zero energie sau negativ, pentru că dacă prețurile s-ar transfera către populație, ar fi un lucru foarte interesant.
Putem vorbi de independență energetică parțială, în anumite momente ale zilei sau nopții, dacă vorbim de centralele pe gaz, când soarele nu generează energie fotovoltaică.
Am putea stoca energia în baterii? Cât de scumpă ar fi această investiție pentru Capitală?
Ar fi costurile bateriilor și, dacă vrem să le implementăm acum, sunt costuri mai mari, dar dacă vrem să implementăm când sistemul funcționează normal, costurile ar fi normale.
Cei care gestionează sistemul energetic din Capitală ar trebui să se gândească, ca să nu zic că ar fi trebuit să se gândească, că dacă ajungem la fotovoltaice de nu se mai poate, aceste parcuri ar trebui asociate cu parcuri de baterii sau alte tehnologii de stocare a energiei.
Ce riscuri există în prezent pentru rețelele electrice, consumatori și aparatele casnice când apar fluctuații pe rețea? Ce recomandări aveți pentru locuitori?
E posibil să apară fluctuații în rețea, în mod normal, și de asta spun că echipele de intervenție trebuie să fie pregătite. La un moment dat, într-o anumită zonă, au apărut 3KV și se făcuseră niște contacte greșite. Au cam prăjit aparatura electronică din cauza tensiunii.
În altă parte, când un vârf de tensiune a pătruns într-o instituție, unde erau imprimante și faxuri în priză, acestea au luat foc. Evident, cât timp lucrurile sunt menținute sub control, e puțin probabil să se mai întâmple așa ceva. În mod normal, ar trebui luate în considerare aceste riscuri, să fim pregătiți.
Singurul sfat pentru cetățeni ar fi să scoată din priză echipamentele când nu le folosesc. Îți încarci telefonul, iar după ce termini, îl scoți din priză. La televizoare, iarăși, chiar dacă sunt închise, ele tot consumă ceva. Sunt lucruri mărunte, dar la nivelul unei populații de două milioane de oameni, cât are Capitala, se simt.
Cine este Ionuț Purica?
Ionuț Purica a absolvit în 1979 Facultatea de Energetică din cadrul Institutului Politehnic București, specializarea centrale nucleare electrice. Mai apoi a obținut titlul de doctor inginer cu lucrarea „Analiza stabilității sistemelor neliniare excitate de haos determinist”.
Acesta a lucrat ca inginer pentru asigurarea calității la Fabrica de Echipamente pentru CNE din IMGB, și a fost conducătorul grupului AECL-FECNE pentru ingineria calității la componentele canal combustibil, reactor nuclear Cernavodă.
În prezent, lucrează la Institutul de Prognoză Economică al Academiei Române şi acordă consultanţă pentru companii (US Energy Association, MARSH, ITOCHU, MVV), precum şi pentru Comisia de Industrie şi Servicii a Camerei Deputaţilor şi pentru Ministrul Mediului şi Ministrul Economiei.
Este membru al Centrului de Consultanţă Energetică şi Ambientală ENEA-FUMN în România și autor a cinci cărți.
Mai mult, a fost distins cu Premiul Griffo d’Oro al institutului ISPESL, Italia, pentru lucrarea „Dinamica riscurilor în sistemul gaz natural din Italia”, precum şi cu medalia CNR-CME şi cu diplome de onoare ale IPE şi FUMN. (Sursa)
