Aceasta este prima provocare majoră pe care Ciprian Ciucu trebuie să o gestioneze din postura de nou primar general al Capitalei, într-un moment în care conturile municipalității sunt practic goale. Blestemul lui Nicuşor Dan? Poate. Dar la mijloc este şi o încrengătură politică de neamuri concentrată la Direcția de Achiziții a STB despre care nu știe multă lume.
Proaspăt instalat în funcție după alegerile din decembrie 2025, Ciucu a tras deja un semnal de alarmă şi a aprins becul la Societatea de Transport București, acolo unde s-a pus o batistă groasă, cât un covor, de ceva timp, cu privire la cum se toacă banii. Costurile s-ar fi dublat față de mandatul Gabrielei Firea, în timp ce datoriile au explodat.
Ciucu a anunțat deja la Digi24 că va comanda un audit extern care să identifice motivele exacte pentru care subvenția și cheltuielile de funcționare au explodat în ultimii ani, deși calitatea serviciilor oferite bate pasul pe loc.
Noul primar general a ridicat semne de întrebare asupra contractelor în derulare și a plăților către transportul din facturat din birourile primăriei de la Voluntari, care ar însuma aproximativ 150 de milioane de lei, despre care Buletin de București tot a scris în ultimii ani.
În lipsa unei optimizări reale, adică oprirea jafului derulat cu girul politicului, acesta a invocat deja sabia insolvenței drept soluție de ultimă instanță pentru a opri risipa fondurilor publice.
Edilul a avertizat că blocajul financiar este iminent dacă sindicatele și managementul nu acceptă o restructurare dură a societății. Cu alte cuvinte şi pe înţelesul tuturor, miroase deja a grevă „spontană”.
Elefantul „corupt” din biroul lui Ciprian Ciucu. „Frăţia” din Direcția de Achiziții
Dincolo de cifrele oficiale, Societatea de Transport București pare să fi devenit un adăpost pentru rețele de influență politică.
Noul director general, Andrei Dinculescu-Bighea, numit cu susținerea PNL, și-ar fi instalat fratele în funcția de șef al Direcției de Achiziții, au dezvăluit astă toamnă mai multe surse BdB din rândul oamenilor care chiar muncesc pentru salariul de la STB.
Nu e greu de intuit că mutarea permite un control total până şi asupra celor mai mici contracte ale societății, cum ar fi inclusiv cele pentru cafeaua necesară din sediul cu 10 etaje de pe Dinicu Golescu. Această stare de fapt se desfășoară când citiţi aceste rânduri, chiar sub nasul lui Ciprian Ciucu.
Mai mult, în cadrul aceluiași departament critic de achiziții ar fi fost angajat, potrivit acelorași surse, și fratele viceprimarului PSD, Adrian Vighenciu, pe un post de consilier juridic. Pentru optimizare, da? Că nu doar pentru a sta cu mâna pe robinetul cu bani.
Această configurație a „Marii Familii” transpartinice conturează o continuitate a practicilor de mufare la resursele publice, indiferent de cine ocupă fotoliul de Primar General.
În plus, „Fraţia” se cimentează în timp ce orașul nu are bani pentru investiții de bază.
Otokar, o afacere dedicată cu piese?
O altă hemoragie ţine şi de situația tehnică a parcului rulant. Autobuzele Otokar ale Gabrielei Firea, achiziționate în urmă cu câțiva ani, au ieșit deja din perioada de garanție fără ca societatea să implementeze un plan coerent de mentenanță.
Din cauză că „sunt turceşti”, iar şoferii STB fug ca naiba de tămâie de ele din cauza că-s proaste inclusiv la condus, vehiculele mănâncă piese pe bandă rulantă.
Cum mentenanța este captivă cu piese de producător, ne putem întreba dacă există vreo dedicației pentru anumiți furnizori conectați la cercurile de influență din cadrul societății.
Șoferii reclamă frecvent defecțiuni grave iar în trafic, nu de puține ori, le vedem la semafor ca veritabile furnale.
Multe dintre aceste autobuze circulă fără asigurare CASCO, ceea ce înseamnă că orice zgârietură cade direct în sarcina angajaților sau a bugetului public.
Vidul legal din Consiliul de Administrație
În plus, legitimitatea concursurilor pentru managementul STB SA este pusă sub semnul întrebării. Nu se știe dacă acționarul majoritar al STB SA, care este CGMB, a emis o hotărâre de delegare a drepturilor de organizare a acestora de către TPBI.
În absența acestui act administrativ, selecția membrilor care compun acum forul de decizie al STB ar fi lipsită de un fundament juridic solid.
De altfel, mulți dintre membri actuali din C.A. sunt considerați ca fiind din mâneca baronului PNL, preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov, Hubert Thuma, condamnat pentru corupție, din aripa PNL locală anti Ciucu şi Bolojan.
În plus, membrii Consiliului de Administrație au fost în centrul unor scandaluri legate de veniturile lor exagerate, dezvăluite de Buletin de București.
Până la recentele tăieri, aceștia încasau peste 15.000 de lei net pentru o singură ședință lunară, doar ca să ridice mâna.
Deși salariile au fost plafonate la 12.000 de lei după presiunile publice generate de articolele BdB, eficiența activității lor rămâne aproape nulă în raport cu pierderile constante ale societății.
Transportul public este astfel condus de un consiliu eminamente politic, care pare mai preocupat de păstrarea privilegiilor decât de economiile care ar trebui să ţină „vaca de muls” în viaţă.
Schema furtului de motorină din autobaze
Auditurile interne care au precedat mandatul lui Ciprian Ciucu au documentat un sistem de jaf organizat, şi la firul ierbii, în cadrul autobazelor. Cel mai grav caz a fost înregistrat la autobaza Ferentari, unde supraconsumul de motorină a generat pierderi lunare de zeci de mii de euro, după cum Buletin de Bucureşti a aratat aici.
Tentativă de a opri acest furt s-a lovit de rezistența violentă a Sindicatului Transportatorilor din București, condus de Vasile Petrariu, fost apropiat al Gabrielei Firea şi fost consilier general ales pe listele PSD.
Greva generală din 2022 nu a fost despre drepturile angajaților, ci despre protejarea unor interese obscure legate de lipsa controlului asupra motorinei și pieselor de schimb.
„Marea familie” din depouri şi birouri a refuzat optimizarea și procedurile stricte şi a preferat un sistem opac care permite scurgerea fondurilor publice către buzunare private.
Fostul director general de atunci, Adrian Criţ, care a aprins becul, ca în mandatul pe care l-a avut şi între 2010-2011, s-a ales iar cu o grevă generală pentru care a plătit cu funcția ulterior.
Salariile de lux și blocajul bugetar
Cel care i-a urmat, directorul Daniel Istrate a ilustrat cel mai bine „lumea paralelă” din birourile STB. Acesta a beneficiat de un salariu care a crescut de la 3.000 de euro la 12.000 de euro pe lună în mai puțin de doi ani.
Doar intervenția Adunării Generale a Acționarilor, forțată de dezvăluirile BdB, a dus la reducerea acestui venit la 4.306 euro. Cu toate acestea, Istrate a rămas în companie pe un post de „director de cabinet”, având puterea de a aviza toate documentele noului director general. Inclusiv achizițiile.
În prezent, STB depinde în proporție de 70% de subvențiile primite de la primărie, în timp ce salariile managementului și ale personalului reprezintă cea mai mare cheltuială a instituției.
Acum Ciprian Ciucu se află într-o poziție ingrată: trebuie să reformeze o companie parazitată de nepotism și corupție structurală fără a bloca total mobilitatea orașului printr-o grevă care ar putea avea loc printr-o pocnire de degete.
Auditul anunțat va confirma, cel mai probabil, din nou acest jaf generalizat. Singura soluție viabilă rămâne o restructurare radicală, prin intrarea în insolvență, aşa cum a şi ameninţat deja Ciprian Ciucu.
De ce ar reprezenta un coșmar acest scenariu?
Insolvența taie sursele de dezvoltare, cum ar fi accesul la fondurile europene și crește costurile operaționale pentru că furnizorii vor cere banii înainte, cum era pe vremuri pe Mătăsari.
Totuși, contează și cine face auditul: o companie mare şi consacrată, Fraţii din Politică PFA sau subalternii acestora din PMB și STB.
