Numele străzii Mircea Vulcănescu, intelectualul interbelic care a fost membru al guvernului Ion Antonescu și a fost condamnat ca criminal de război, rămâne neschimbat. Primăria Capitalei a câștigat în acest sens un proces inițiat pe vremea când Nicușor Dan era primar general, scrie G4Media.
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a cerut inițial Tribunalului București să oblige Consiliul General al Municipiului București să-și anuleze o decizie din 1993 prin care i se atribuia unei străzi din Capitală numele lui Mircea Vulcănescu și să adopte o altă hotărâre prin care să atribuie străzii un alt nume.
Tribunalul București a respins cererea de anulare a hotărârii din 1993, dar a admis solicitarea ca numele străzii Mircea Vulcănescu să fie schimbat.
Primăria Capitalei a făcut recurs, la care s-au alăturat și doi moștenitori ai lui Mircea Vulcănescu – Charles Andre de Hillerin și Anne de Hillerin Georgescu Lungu, respectiv Silvian Emanuel Man, fost președinte al Ligii Studenților din Iași, implicat activ în ultimii ani în activități de susținere a memoriei unor persoane publice românești controversate ce au avut legături cu Mișcarea Legionară, potrivit Libertatea.
Numele străzii Mircea Vulcănescu rămâne valabil
Astfel, Curtea de Apel Bucuerești a hotărât să respingă și această cerere a Institutului „Elie Wiesel”, deci Consiliul General nu mai este obligat să schimbe numele străzii. Decizia este definitivă.
Institutul „Elie Wiesel” a mai cerut și obligarea autorităților locale să demoleze bustul lui Mircea Vulcănescu din Parcul Sfântul Ștefan, din Sectorul 2, dar această solicitare a fost respinsă încă de la fond.
Motivul a fost reprezentat de faptul că bustul nu se află în în proprietatea Municipiului Bucureşti şi nici în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ci în domeniul public al Sectorului 2.
În 2022, un grup de consilieri din cadrul Consiliului General a inițiat, la cererea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel, un proiect de hotărâre privind schimbarea denumirii străzii.
Comisia de atribuire de denumiri a Municipiului Bucureşti din cadrul Instituţiei Prefectului a dat, însă, aviz nefavorabil, motivând că Mircea Vulcănescu nu se încadrează în definiţia persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, astfel cum se prevede în Ordonanța nr. 21/2002. Având la bază acest aviz nefavorabil, Consiliul General nu a aprobat proiectul de hotărâre. Ulterior, Institutul s-a adresat justiției, notează Libertatea.
Cine este Mircea Vulcănescu
Mircea Vulcănescu a fost un filolog, filosof, publicist, sociolog și politician român de extremă dreaptă, xenofob și antisemit, condamnat în 1946 pentru crime de război.
A fost subsecretar de stat în Ministerul Finanțelor în guvernul condus de Ion Antonescu, motiv pentru care a fost judecat în procesul intentat membrilor acestui cabinet, după ce comuniștii au preluat conducerea țării. AAfost condamnat la 8 ani de temniță grea, pentru crime de război, confiscarea averii și degradare civică. A murit în penitenciarul Aiud în 1952.
Mircea Vulcănescu este acuzat că, în calitate de subsecretar la Ministerul de Finanțe, a co-semnat acte ale Guvernului Antonescu prin care s-a decis confiscarea bunurilor evreiești și, mai târziu, a romilor care au fost trimiși să moară în lagărele de exterminare înființate de români în Transnistria.
Pe 8 mai 1941, în ședința Consiliului Economic, Mircea Vulcănescu milita pentru „românizarea” întreprinderilor evreiești, adică pentru confiscarea lor. Acestea urmau să fie preluate de statul român prin intermediul unor comisari de românizare. Acțiunea nu diferă foarte mult de naționalizarea decisă apoi de comuniști, scrie Vice.
Fasciștii români invocau motive etnice și rasiale, iar comuniștii invocau motive sociale și economice. Tot în 1941, Mircea Vulcănescu își exprima admirația față de modul în care Germania a reușit să „rezolve problema” muncii forțate a evreilor și față de crearea ghetourilor în care erau închiși evreii.
De asemenea, Mircea Vulcănescu a participat la ședința Consiliului de Miniștri în care a fost hotărâtă obligarea evreilor să poate o stea galbenă cu șase colțuri cusută pe haine sau la cea în care s-au stabilit regulile după care statul român confisca bijuteriile și alte obiecte de metal prețios care aparțineau evreilor deportați în Transnistria.
