Odată cu reînceperea școlii, poluarea din Capitală se menține la un nivel ridicat, chiar și la ora prânzului, arată datele furnizate de rețelele de monitorizare a calității aerului.
Mare parte din senzorii din București și Ilfov au înregistrat valori de până la șase ori peste limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în cazul particulelor fine PM2,5.
Pe lângă intensificarea traficului, la acest episod de poluare contribuie și temperaturile scăzute din ultima perioadă, mai precis încălzirea rezidențială.
Cote ridicate de poluare în Capitală
Harta rețelei independente uRADMonitor se înroșise aproape complet marți, 25 februarie, în jurul orei 12:30.
Cei 165 senzori ai rețelei independente uRADMonitor arătau o medie de 84,5 µg/m3 în cazul particulelor fine PM2,5, de aproape șase ori mai mare față de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, care stabilesc o medie de 15 µg/m3 la 24 ore.
În cazul particulelor în suspensie PM10, platforma indica o medie de 105,9 µg/m3, dublă față valoarea limită stabilită de Legea 104/ 2011 privind calitatea aerului înconjurător (50 μg/m3 – valoarea medie zilnică).
Harta Aerlive.ro prezintă o situație relativ mai bună, cu mai mulți senzori „pe verde” care indică un nivel scăzut de poluare.
Totuși, și această platformă de monitorizare indică valori uriașe de PM 2,5 în anumite zone din Capitală, precum Tineretului, Berceni sau Dristor.
Valori similare se înregistrează și în Ilfov, arată senzorii din Buftea, Otopeni, Voluntari, Pipera, Glina și Măgurele.
Inclusiv senzorii „de stat” de pe calitateaer.ro, gestionați de Ministerului Mediului, sunt pe roșu. Spre exemplu, stația de fond B-24 din zona Palatului Copiilor afișa, la ora 13:00, un indice de 62,2 µg/m3 în cazul particulelor fine PM2,5, respectiv 69,8 µg/m3 în cazul PM10.
CITEȘTE ȘI: Localitatea Sinteşti, supravegheată cu drone, din cauza arderilor ilegale de deşeuri
Factori care contribuie la „poluarea de iarnă” din Capitală
Acest episod de poluare se înscrie într-un fenomen recurent, observat în special odată cu scăderea temperaturilor.
Așa cum Buletin de București a mai relatat, „poluarea de iarnă” este cauzată de o combinație de factori, printre care încălzirea rezidențială, adică utilizarea centralelor termice individuale și a sobelor pe lemne contribuie, plus cele patru termocentrale ELCEN, traficul intens de la orele de vârf la care se adaugă arderile ilegale de deșeuri care se înregistrează constant în sudul Capitalei, în satul Sintești, comuna Vidra.
CITEȘTE ȘI: Raport AerArs | Poluarea „de iarnă” din Capitală, în creştere
Costurile poluării. Peste 29.000 morţi premature
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel global, poluarea aerului este responsabilă pentru 7 milioane de morți premature pe an. Cei mai afectaţi sunt copiii, vârstnicii şi persoanele cu boli cronice vulnerabile la poluare.
În cazul României, poluarea aerului cauzează peste 29.000 de morți premature în fiecare an, conform celui mai recent raport publicat de Agenția Europeană a Mediului, citat de Raportul AerArs.
În Capitală, costurile de sănătate provocate de poluarea aerului sunt aproape cele mai mari din Europa, de aproximativ 3.000 de euro, după Londra.
De altfel, și un studiu realizat de o echipă interdisciplinară de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și Academia de Studii Economice, prezentat în octombrie 2023, a scos la iveală date îngrijorătoare cu privire la perioadele când senzorii de monitorizare a calității aerului înregistrează depășiri, după cum Buletin de București a arătat aici.
