Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), documentul strategic actualizat care ar urma să stea la baza politicilor și investițiilor în domeniul mobilității la nivelul întregii regiuni București – Ilfov, a fost lansat în consultare publică în august 2024. O lună mai târziu au venit și primele critici la adresa proiecului pus în dezbatere. Asociaţia „Metrou Ușor” a acuzat că noul PMUD a fost „reciclat” și că sunt capitole întregi din documentații precedente ce nu mai sunt de actualitate. Acesta prevede investiții de 7 miliarde de euro în perioada 2016-2030, parte din ele realizate. Jumătate din sumă ar urma să fie folosită pentru extinderea și modernizarea metroului. Restul de 3,5 miliarde euro ar urma să fie folosite pentru dezvoltarea transportului public de suprafață precum trenul metropolitan, managementul traficului, infrastructura de biciclete.
Debut cu scandal. PMUD cu „proiecte reciclate”
La doar câteva săptămâni după ce noul Plan de Mobilitate Urbană Durabilă a fost lansat în spațiul public pentru consultare, Asociaţia „Metrou Ușor” a acuzat, printr-un comunicat de presă, că parte din forma actualizată a (PMUD), documentul strategic care ar urma să stea la baza politicilor și investițiilor în domeniul mobilității la nivelul întregii regiuni București – Ilfov, este reciclată din documentații precedente ce nu mai sunt de actualitate.
De asemenea, membrii celei mai importante asociații de profil din Capitală susțin că multe dintre măsurile propuse nu sunt sustenabile.
Principalele probleme ridicate de membrii Asociației „Metrou Ușor” cu privire la noul PMUD țin de chestiuni legate de mediu. Astfel, este subliniat faptul că nicio autobază nu este propusă pentru a fi electrificată, dar și că necesarul de troleibuze din Capitală ar fi fost calculat greșit.
„Am identificat o serie lungă de erori și neconcordanțe în materialele scrise și ilustrate din cadrul documentului, unele dintre acestea demonstrând că s-au reciclat capitole și tabele întregi din documentații precedente ce nu mai sunt de actualitate”, se mai arată în răspunsul Ascoiației „Metrou Ușor” din august 2024.
Tren metropolitan, dar momentan numai pe partea de nord
Un proiect de hotărâre pentru trenul metropolitan care ar urma să circule mai întâi pe „semi-inelul” feroviar de nord a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului București (CGMB) în ședința din data de 21 octombrie 2024.
Proiectul „Dezvoltarea serviciilor de tren urban pe semi-inelul feroviar de nord” presupunea o colaborare între Primăria Capitalei și CFR, pentru extinderea serviciilor de transport public prin utilizarea infrastructurii feroviare deja existente. Proiectul este integrat în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) pentru regiunea București-Ilfov.
Protocolul aprobat luni include toate etapele necesare pentru implementarea proiectului, precum studii de fezabilitate și lucrările de modernizare a infrastructurii feroviare. Primăria București și CFR trebuie să colaboreze pentru accesarea fondurilor necesare și derularea lucrărilor conform planului stabilit.
Semi-inelul feroviar de nord va oferi o alternativă de transport pentru zonele aglomerate din București, iar astfel va putea fi redus traficul rutier.
„Prin investițiile propuse pentru realizarea obiectivului se vor construi/amenaja elemente de infrastructură feroviară (puncte de oprire noi pentru trenul urban, poduri temporare pentru traficul feroviar), elemente de infrastructură rutieră (poduri și pasaje) și conexiuni rutiere cu inelele interne de circulație din Municipiul București”, se arată în Hotărâre.
Conform documentației, proiectul include patru obiective principale:
- Realizarea și amenajarea a zece puncte de oprire.
- Reconfigurarea, reabilitarea și modernizarea intersecției Șoseaua Chitilei cu Bulevardul Bucureștii Noi, a segmentului dintre strada Timișului și Podul Constanța, a segmentului dintre Podul Constanța și strada Carpați și reconstrucția Podului Constanța
- „Nod Petricani – închidere Inel Median
- Nod Andronache – închidere Inel Median”
La doar câteva zile de la adoptarea hotărârii de către Consiliul General al Municipiului București, Nicușor Dan, primarul general, a spus că Vom vedea tren metropolitan în următorii ani numai în partea de nord a Bucureştiului, pe linia de cale ferată deja modernizată. În partea sudică, proiectul nu este fezabil pentru că trenul ar merge pe anumite porţiuni cu 5-10 kilometri pe oră, iar asta nu l-ar face atractiv pentru pasageri, care ar alege alte metode de transport.
„Dacă vorbim de termen mediu, patru ani de acum, ce este fezabil este fezabil trenul metropolitan din zona de nord, pentru că nu poţi să pui tren metropolitan care să meargă pe anumite porţiuni cu cinci kilometri la oră, zece kilometri la oră, că pur şi simplu oamenii pierd timpul stând în el”, a declarat în octombrie 2024 Nicușor Dan.
Airport City la Moara Vlăsiei şi Smart City la Măgurele
Vor apărea noi „localităţi” lângă Bucureşti, dacă Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), aflat în prezent în dezbatere publică, va fi pus în aplicare.
La nivelul județului Ilfov există un document programatic ce propune o viziune de dezvoltare și un portofoliu de proiecte pentru toate unitățile administrative componente, menționează planul de mobilitate.
Pentru legături mai bune între aceste localități și pentru creșterea oportunităților de dezvoltare, PMUD oferă ca soluții construirea conexiunii între Autostrada A3 și Aeroportul Internațional Henri Coandă; legătura Autostrada de Centură Nord – Terminal Aeroport Otopeni – Supratraversare A3 spre Dascălu.
Planul readuce în actualitate proiectul Airport City, care presupune realizarea infrastructurii de transport pentru nodul intermodal de marfă la Moara Vlăsiei.
Buletin de București a scris, în 2021, că proiectul presupune construcția a două terminale cargo, dar și a unui parc logistic cu spaţii pentru depozitarea unor game variate de mărfuri care să rivalizeze cu depozitele de mărfuri din Vestul Capitalei, din zona autostrăzii către Pitești.
Nodul intermodal Moara Vlăsiei face parte din strategia de dezvoltare a județului Ilfov adoptată în 2020 și vine să echilibreze harta tranzitului de mărfuri aferente aglomerării București-Ilfov care este concentrat în proximitatea autostrăzii A1.
Parlament „pietonal”, poduri noi peste Dâmboviţa şi „arc” de tramvai peste Piaţa Unirii
Dacă Planul de Mobilitate Urban Durabilă (PMUD) va fi pus în aplicare în anii următori, noul centru al Capitalei va presupune reamenajarea de străzi, poduri noi și reconfigurarea transportului în comun.
Planul Integrat de Dezvoltare urbană – Zona Centrală București, inclus în PMUD, presupune reamenajarea a 23 de străzi și 19 piețe și scuaruri, cu prioritate pentru pietoni și bicicliști.
Totodată, include reconfigurarea spațiului public pe Calea Victoriei, cu refacerea pavimentelor și refacerea trotuarelor din zona centrală.
Proiectul continuă cu o nouă traversare a Bd. Unirii, în dreptul străzii George Georgescu și Sfinții Apostoli. PMUD mai include construcția unui pod pietonal și ciclist de la Parcul Izvor până în curtea Muzeului Național de Artă Contemporană, aflat în clădirea Palatului Parlamentului.
De altfel, PMUD revine la ideea dărâmării zidului care înconjoară în prezent fosta Casă a Poporului. De-a lungul timpului au fost mai multe inițiative de demolare a gardului, însă nu s-a concretizat nici una, conducerea Parlamentului invocând motive de securitate.
Planul mai presupune construcția ansamblului urban Complex Pod Mihai Vodă și a unui pod peste Dâmbovița, în zona Șelari – Palatul de Justiție. Documentul prevede și studii de fezabilitate privind introducerea liniei de tramvai pe ruta Eroii Revoluției – Uranus – Gara de Nord; refacerea nodului de transport intermodal Piața Romană, Piața Rosetti și Piața Sf. Gheorghe.
Autobuze, troleibuze și metrou prelungit
Varianta actualizată a PMUD pusă în consultare publică prevede investiții de 7 miliarde de euro în perioada 2016-2030, parte din ele realizate. Jumătate din sumă ar urma să fie folosită pentru extinderea și modernizarea metroului. Restul de 3,5 miliarde euro ar urma să fie folosite pentru dezvoltarea transportului public de suprafață, managementul traficului, infrastructura de biciclete etc.
Dezvoltarea rețelei de tramvai: achiziționarea de tramvaie noi, reabilitare depouri tramvaie/mixte și stații de tramvai, este una dintre prevederile principale. Dezvoltarea rețelei de autobuze și troleibuze este și ea parte a PMUD, după cum urmează:
- transport rapid cu autobuzul pe ruta Buftea – Străulești și Măgurele – Gara de Nord
- benzi dedicate
- modernizarea rețelei de troleibuze și a stațiilor, achiziția de autobuze etc;
Dezvoltarea rețelei de metrou este principala investiției de Planul de Mobilitate Urban Durabilă, după cum urmează:
- M6 – legătura cu Aeroporturile Băneasa și Otopeni;
- M5 – Drumul Taberei până în Pantelimon, după cum urmează: Eroilor – Iancului – Orizont (2023); Iancului – Pantelimon – Orizont (2030);
- M4 spre Bucureștii Noi – faza a doua;
- extinderea magistralei M2 în Pipera cu două stații;
- extinderea magistralei M3 Păcii cu 4 stații;
- reabilitare 51 de stații de metrou; material rulant (vagoane metrou);
Park&Ride și Bike&Ride, 26 de gări noi, noduri intermodale, proiecte de agrement și stații self-service pentru biciclete
Proiectul de actualizare al Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) din Capitală și zona metropolitană include și componente din Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Ilfov (PATJ Ilfov), aflat la rându-i în proces de actualizare.
„Varianta preliminară a documentului nu este disponibilă în prezent”, se arată în PMUD, document consultat de Buletin de București.
Totuși, „în cadrul studiului de fundamentare «Relația cu PATJ Ilfov al PUG al municipiului București» (în curs de actualizare), au fost identificate o serie de proiecte relevante pentru domeniul mobilității urbane, pentru municipiul București și județul Ilfov”, după cum urmează:
- Realizarea unui proiect pentru integrarea lacurilor de pe raza județului în circuitul turistic și de agrement;
- Proiect complex de amenajare a unei zone de agrement pe teritoriul județului Ilfov;
- Nod intermodal București-Ilfov (Bucharest-Ilfov Multimodal HUB-BIMH);
- Realizarea unei rețele de noduri intermodale corelate cu dezvoltarea traseelor de transport public ale județului Ilfov;
- Rețea de parcări de transfer/Park and Ride. Dezvoltarea rețelei de parcări de transfer în sistem inelar la limita dintre județul Ilfov și alte județe și la principalele ieșiri din București;
- Parcări de transfer (Park and Ride): Cora Rahova (DN6 – DC 18 – str. Antiaeriană), Metrou Berceni, Romprin (capăt linie tramvai pe Șos. Olteniței), Metrou Republica, AndronacheColentina-Fundeni;
- Introducerea și, ulterior, dezvoltarea serviciilor de tren urban și metropolitan București – Ilfov, proiect care cuprinde: construcție de pasaje denivelate, reabilitări de treceri la nivel cu calea ferată, modernizare drumuri acces gară/stație, realizare Park&Ride / Bike&Ride, parcări și puncte de oprire;
- Modernizarea a 42 de stații de cale ferată existente din proiectul Tren Metropolitan și transformarea lor în noduri intermodale, dotare cu peroane accesibile conform STI, P&R și B&R, pasaje pietonale subterane/supraterane;
- Înființare a 26 de puncte de oprire noi de cale ferata din proiectul Tren Metropolitan și transformarea lor în noduri intermodale, dotare cu peroane accesibile conform STI, P&R și B&R, pasaje pietonale subterane/supraterane;
- Identificarea măsurilor de sporire a siguranței traficului pe Centura existentă a Municipiului București inclusiv îmbunătățirea unor intersecții de pe DNCB;
- Realizare parc logistic;
- Realizarea de circuite recreative în pădurile de pe raza județului;
- Crearea unei rețele de agrement pentru biciclete: piste de biciclete, spații de parcare, alimentare și reparație biciclete (stații self-service).
Mobilitatea pe bicicletă. Masterplanul Velo al Capitalei
Masterplanul pentru biciclete a fost prezentat în fața cetățenilor, într-o sesiune organizată de Primăria Municipiului București pe 21 august 2024. Proiectul, cu termen de finalizare până în 2035, vizează construcția unor piste de biciclete ce vor acoperi peste 200 de kilometri pătrați.
Principalele rute dedicate bicicliștilor vor însuma peste 135 de kilometri, creând o rețea extinsă de piste care să conecteze întregul oraș. În prezent, Bucureștiul are doar 11 trasee de biciclete, dintre care cea de pe Calea Victoriei este cea mai bine delimitată.
„Creșterea populației urbane din ultimele două secole, determinată de revoluția industrială și stimulată de dinamica accentuată a asimilării cuceririlor ştiinţifice în progrese tehnologice, a modificat deopotrivă nevoile de mobilitate pentru bunuri şi persoane şi soluţiile alternative de satisfacere a acestora”, se arată în proiect.
Printre traseele principale se numără și conexiuni între centrul orașului și zonele periferice, inclusiv trasee în Sectoarele 4 și 5. Ele se vor intersecta cu rute existente și viitoare pentru a asigura conectivitate la nivel metropolitan. Rețeaua este gândită să integreze pistele principale cu trasee secundare, creând o infrastructură completă care va deservi întreg orașul și va conecta sectoarele între ele.
Rețeaua velo secundară colectează fluxurile de bicicliști din cartiere sau le conectează la traseele principale. Aceste piste au lățimi mai mici decât cele principale: 2 metri pentru pistele cu două sensuri și 1 metru pe sens pentru cele cu un singur sens.
Ele sunt protejate de traficul auto prin marcaje sau delimitări fizice de 10-25 cm. Rețeaua include piste, benzi ciclabile, străzi prioritare pentru bicicliști și zone „shared-space”
