Nu doar Primăria Generală încearcă să țină ferit de ochii lumii gradul ridicat de poluare din Capitală, ci și Ministerul Mediului. Instituția guvernamentală a refuzat să transmită ultimul raport comandat privind calitatea aerului din București. În schimb, a furnizat aceleași date din raportul PMB, realizat cu mai bine de un an și jumătate înainte, despre care Buletin de București a scris aici.

Acel studiu privind evaluarea calității aerului prin modelarea emisiilor a fost realizat în anii 2013-2014. Ulterior, s-a mai facut un studiu”, explică expertul din Ministerul Mediului, cu multe specializări în domeniu, în privința căruia redacția a decis să-i protejeze identitatea.

Discuția are loc la câteva zile de la episodul VI al investigației noastre în care am arătat cum Primăria Generală a fost informată oficial încă din primăvara anului 2014 despre depășirile regulate la oxizii de azot (generați în principal de motoarele diesel) și PM 10, dar și că sănătatea populației este astfel pusă în pericol.

Studiul din 2013-2014 a fost refăcut, există unul mult mai recent. A fost plătit din bani publici și trebuie pus integral la dispoziția publicului. Ca să putem să facem încadrările zonelor și aglomerărilor noi, ne bazăm pe un studiu privind dispersia poluanților. Ministerul nu este institut de cercetare. E nevoie de specialiaști în fizică, în matematică, în meteorologie”, continuă sursa noastră.

Așa am aflat că la Ministerul Mediului există o altă cercetare, ulterioară celei comandate de PMB, care arată o anvergură mai recentă a poluării din Capitală.

Pe site-ul instituției găsim însă doar câteva hărți care arată creșteri considerabile de valori, dar și extinderea zonelor unde parametrii sunt depășiți față de hărțile incluse în „Raportul privind Etapa a II-a din cadrul proiectului PLANURI DE CALITATE A AERULUI AMBIENTAL DIN MUNICIPIUL BUCUREŞTI” de la Primăria Generală.

Pe site-ul instituției nu găsim însă și un raport care să cuprindă analize detaliate pentru fiecare substanță poluantă, așa că ne-am adresat în scris biroului de presă.

După mai bine de o lună, nu am primit niciun document ci doar o serie de hărți din raportul precedent comandat în 2013 de Primăria Generală. Deși am făcut o revenire în acest sens, tot nu am primit vreun răspuns în baza legii privind informațiile de interes public, nici până la această oră.

Cât de mult a crescut gradul de poluare

Prin comparație cu hărțile din raportul PMB, cele patru hărți descoperite de Buletin de București pe site-ul Ministerul Mediului arată un grad mult mai mare de poluare. În metadatele acestora apare data de 13 octombrie 2015 deci, cel mai probabil, hărțile au fost realizate la mai bine de un an şi jumătate de când Primăria Generală a primit oficial raportul comandat, în aprilie 2014.

Hărțile care sunt publicate pe site-ul propriu reprezintă trei indicatori cu care am putut face comparație pe studiul anterior: media anuală de PM 2.5, maximele orare și mediile anuale pentru dioxidul de azot și emisii de benzen.

Spre exemplu, dacă în hărțile din raportul PMB, mediile anuale de PM 2.5 sunt depășite în zona Pipera și IMGB, în hărțile descoperite pe site-ul Ministerul Mediului apare tot centrul Capitalei dar și zone extinse din cartiere precum Vatra Luminoasă, Girgiului, Ferentari, Tei, Aviației sau Grozăvești.

Concentrația medie anuală pentru PM 2.5 în 2013

An PM 2.5 NO2 max NO2 mediu Benzen
2013
2015

Cu alte cuvinte, într-un an și jumătate, valorile au scăpat de sub control. Dincolo de aceste hărți și rapoarte, vechi de aproape cinci ani, singurele informaţii palpabile privind gradul de poluare la minut din Capitală sunt furnizate în prezent de rețelele independente de măsurare a calității aerului.

De altfel, în ultima perioadă au avut loc mai multe întâlniri de lucru la Ministerul Mediului prin care se dorește includerea datelor culese de ONG-uri în Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA). Despre rețeaua de stat, Buletin de București a scris la jumătatea lunii ianuarie că funcționează cu mari sincope, iar echipamentele și-au depășit norma de casare de aproape patru ori.

Editor: Oana Despa

Poți contribui la campaniile de informare și jurnalismul independent pe care îl facem printr-o donație recurentă către Asociația Funky Citizens.

Leave A Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *