Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a trimis miercuri spre avizare un proiect de Ordonanță de Urgență care prevede că tăierea sau distrugerea arborilor din localități, inclusiv de pe proprietăți private, ar deveni infracțiune dacă suprafața afectată depășește un hectar.
În apărarea OUG-ului, Diana Buzoianu a explicat, pentru Buletin de București, că acesta este un prim-pas pentru pedepsirea mai aspră a distrugerilor grave.
Criticile vin de la activiștii care luptă de câțiva ani pentru recuperarea zonei retrocedate a Parcului IOR, care a fost defrișată complet, în ciuda protestelor și a sancțiunilor, mai degrabă simbolice.
Deși cazul IOR a fost menționat chiar de ministră într-o postare pe rețelele sociale în care anunța că proiectul legislativ a fost trimis spre avizare, Diana Buzoianu nu consideră că punctul de vedere al activiștilor ar putea face subiectul unui articol de presă.
„Sper că Buletin de București va face știri, la un moment dat, și despre probleme, dar putem să facem și știri despre atacuri și reacții la postări de pe Facebook”, a declarat ministra, când i-am menționat crticile aduse actului normativ de către Grupul Civic „Aici a fost o pădure”, care luptă pentru salvarea zonei retrocedate din Parcul IOR.
Despre cazul IOR, Buletin de București a scris zeci de articole în ultimii ani, care pot fi găsite AICI.
Problema semnalată de activiști: Pragul este mult prea ridicat pentru realitatea urbană
Proiectul actual ridică pragul de intervenție la un hectar, față de o variantă discutată anterior, în 2025, care prevedea sancțiuni pentru suprafețe de peste 500 de metri pătrați.
Reprezentanți ai societății civile i-au cerut ministrei să scadă pragul de 500 de metri, însă aceasta l-a mărit la un hectar. Grupul Civic „Aici a fost o pădure” a explicat că această modificare ar putea limita impactul real al măsurii.
Activiștii au afirmat că distrugerile de spații verzi în mediul urban au loc frecvent pe suprafețe mai mici, cum ar fi loturi dintre blocuri, aliniamente de arbori, terenuri mai mici de un hectar sau 500 de metri, care nu ar intra sub incidența noii reglementări.
„Nu salutăm deloc această propunere! (…) Pragul este mult prea ridicat pentru realitatea urbană, în care distrugerile de mediu și impactul ecologic al acestora se întâmplaăpe suprafețe mult prea mici.
Ministerul Mediului propune o soluție aparent salvatoare pentru a preîntâmpina dezastre de mediu precum cel din parcul IOR, și tot el o formulează astfel încât să se poată infiltra foarte ușor, mult prea usor, eschivări majore de la lege. Câtă propagandă politică pe IOR se va mai face și câți așa-ziși salvatori ai naturii să mai înghițim?”, se arată în postarea grupului.
De asemenea, există temeri că proprietarii ar putea evita legea prin fragmentarea terenurilor sau prin tăieri etapizate, însă ministra Mediului a explicat că acest lucru nu ar fi posibil, pentru că sunt vizate suprafețele totale ale terenurilor.
Tăierea arborilor din localități: „Doamna ministru nu vrea să înțeleagă aceste aspecte”
Dan Trifu, președintele Eco-Civica, o organizație civică pentru protecția mediului, a avertizat, la rândul său, că proiectul este „prost conceput” și a propus o altă abordare. Acesta a afirmat că sancțiunile ar trebui stabilite în funcție de volumul de lemn tăiat, nu de suprafață, similar prevederilor din Codul silvic.
Și acesta atrage atenția că actuala formulare ar putea genera situații în care cantități semnificative de arbori să fie tăiate fără ca fapta să fie încadrată penal, dacă nu este depășit pragul de un hectar.
„Toți cei care ne pricepem am cerut să se facă referire la cantitatea de lemn în metri cubi, nu la suprafață. Similar cu prevederile din Codul Silvic, ca de la 5 mc să fie infracțiune. În schimb, conform prevederilor din actuala Ordonanță, pe un hectar de spațiu verde putem avea și 100 mc de lemn și să nu fie infracțiune.
Apare contradicția cu Codul Silvic referitoare la vegetația din afara fondului forestier. Vom încerca să corectăm această prevedere pentru că majoritatea suprafețelor retrocedate și plantate au sub un hectar, vezi spațiile verzi ale blocurilor. Doamna ministru nu vrea să înțeleagă aceste aspecte”, a argumentat Dan Trifu.
Cum răspunde ministra Mediului: „Este un prim pas pentru cazurile grave”
Întrebată de Buletin de București despre criticile venite din partea societății civile, potrivit cărora Ministerul Mediului nu a ținut cont de argumentele din dezbaterea publică și chiar ar fi majorat pragul minim de la 500 mp la un hectar, ministra Diana Buzoianu respinge ideea că proiectul ar ignora problema de fond.
Aceasta susține că, în prezent, legislația nu prevede nicio infracțiune pentru distrugerea spațiilor verzi din intravilan aflate pe proprietate privată, motiv pentru care cazuri precum cel din Parcul IOR nu au dus la condamnări penale.
„Proiectul acesta este un proiect care nu a fost până în momentul de faţă depus de nimeni altcineva. Astăzi nu există niciun fel de infracțiune care sancționează distrugerea de spații verzi în intravilan, proprietate privată. Noi dorim să schimbăm acest lucru”, a explicat ea.
În ceea ce privește pragul de un hectar, aceasta argumentează că măsura vizează cazurile grave și evitarea unor efecte nedorite, cum ar fi deschiderea unui număr mare de dosare penale pentru situații minore.
Potrivit acesteia, stabilirea unui prag prea mic ar putea duce la sancționarea penală a unor persoane, în special din mediul rural, care taie câțiva arbori din propria curte.
„Trebuie să luăm în considerare că o curte a unui om în zona rurală, în general, depăşeşte mai bine de 1.000 de metri pătraţi. Dacă oamenii respectivi decid să îşi taie copacii din propria curte, vrem să deschidem mii de dosare penale sau vrem să sancţionăm acolo unde cu adevărat a fost o infracţiune. Să sancţionăm acolo unde cu adevărat au fost cazurile cele mai grave.
Viziunea mea este că cazurile absolut excepţionale, cum a fost parcul IOR, nu ar trebui să se mai întâmple şi ar trebui să fie sancţionată penal. Dacă mă întrebaţi dacă un om care îşi taie trei arbori din curte ar trebui să fie sancţionat penal, acolo cred că este vorba de contravenţie. Și ar trebui să rămână contravenţie”, a precizat aceasta.
Ministra a mai explicat că, în aplicarea legii, se va lua în calcul suprafața totală afectată, inclusiv în situațiile în care tăierile sunt realizate etapizat, pentru a preveni ocolirea prevederilor. Astfel că, „nu contează că au fost făcute în termene diferite”, a spus Buzoianu.
În același timp, aceasta admite că proiectul nu acoperă toate tipurile de spații verzi, precum aliniamentele stradale sau suprafețele mici dintre blocuri, pentru care ar fi necesare alte instrumente de protecție.
„Pentru acestea trebuie să fie găsite alte metode sau alte instrumente de protecţie. Să deschidem dosare penale şi să fie condamnaţi definitiv la închisoare oameni pentru suprafeţe foarte, foarte mici nu cred că este soluţia pe care ne-o dorim noi ca societate”, a mai spus ministra.
Viitoarea lege este prezentată de Ministerul Mediului ca un „prim pas” în direcția sancționării penale a distrugerilor de spații verzi.
Proiectul de Ordonanță de Urgență se află în prezent în procedură de avizare la ministere.
CITEȘTE ȘI: Încă un incendiu în zona retrocedată din IOR. Martor: „Am văzut un individ care se juca cu focul”
Tăierea arborilor din localități, cazul IOR
Distrugerea sistemică a vegetației din zona retrocedată a Parcului IOR a început încă din 2022, prin incendieri și otrăviri repetate ale arborilor. Ulterior, au urmat tăierile ilegale, pedepsite cu amenzi derizorii cuprinse între 25 și 100 lei/copac.
Cu toate că cetățenii s-au organizat în ture de veghe și au protestat împotriva tăierilor, distrugerea a continuat până când vegetația de pe terenul retrocedat a dispărut aproape complet.
Lupta pentru salvarea parcului este continuată în instanță, de cetățenii Grupului de Inițiativă Civică IOR-Titan, care au atacat decizia de retrocedare a Primăriei Capitalei.
