- Timp de aproape 10 ani, între 2007 și 2016, din bugetul Centrului de Protecție a Plantelor (CPP) București „s-au scurs” peste 10 milioane de lei. Acești bani au ajuns direct în buzunarele directorului care conduce de aproape 24 de ani instituția care se ocupă cu tratarea plantelor din Capitală.
- Fondurile publice ajungeau la el direct prin afaceristul de la care instituția cumpăra produse fitosanitare la prețuri supraevaluate.
- Patronul firmei cu care lucra directorul Mihail Dan Grigore vindea produsele la prețuri chiar și de 3,5 or mai mari decât cele de pe piață, iar în unele cazuri primea bani pentru servicii pe care nu le mai presta. „Surplusul“ care rămânea în firmă era scos cash și înmânat sub formă de comision, „la sacoșă”, șefului CPP.
- Sumele erau „reinvestite“ de director, care și-a construit o pensiune de aproape 1,5 milioane de euro la doar 6 km de Castelul Bran, o casă de lux în orașul ilfovean Bragadiru și a renovat un alt imobil.
- Tot cu bani din bugetul instituției pe care o conducea și-a cumpărat doi bolizi și a fost în 35 de vacanțe de lux în 20 de țări, printre care și unele exotice precum Jamaica, Indonezia sau Oman.
- Deși procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Mihail Dan Grigore în 2021, acesta este încă la conducerea instituției.
Era 2007, România abia aderase la Uniunea Europeană (UE), când directorul Centrului de Protecție a Plantelor București, Grigore Dan Mihail, și afaceristul Petre Iancu s-au întâlnit și au bătut palma pentru o afacere care urma să prejudicieze instituția cu peste 10 milioane de lei, în anii care au urmat.
În 2023, directorul este încă funcție, deși a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, luare de mită și spălare de bani, iar instituția se află acum în proces de desființare.
„Corupția”, brățară de aur
Înțelegerea de acum 16 ani prevedea ca directorul Centrului să cumpere produse fitosanitare (insecticid, erbicid și altele asemenea), la prețuri mult mai mari decât cele de pe piață, de la cele trei firme controlate de Petre Iancu: AGC Agrofert, Flore Agrofert și Penychim Forte. În unele cazuri, produsele erau supraevaluate chiar și de 3,5 ori. Mai jos sunt trei exemple de produse fitosanitare cumpărate la suprareț de către Centrul de Protecție a Plantelor.
Centrul din curtea Primăriei Generale mai trebuia să plătească și facturi fictive emise de cele trei firme, fără să primească nimic în schimb. Diferența dintre prețul pieței și prețul la care instituția cumpăra produsele fitosanitare era scoasă din conturile firmelor și dată directorului Mihail Dan Grigore sub forma unui „comision“.
De fiecare dată când Centrul de Protecție a Plantelor plătea o factură, Petre Iancu, se ducea la mai multe bancomate din București și scotea banii cash din conturile firmelor, câte 5.000 de lei o dată. Când se strângeau 50.000 de lei, se ducea în biroul directorului ca să-i înmâneze banii personal.
Așa, între 2007 și 2016, au ajuns la directorul Centrului peste 10 milioane de lei, adică mai bine de două milioane de euro. Asta în condițiile în care bugetul anual al instituției a fost în medie, în tot acest timp, de 1,4 milioane de euro.
Directorul cu avere din bani publici
Vacanțele exotice
Banii publici ajunși în buzunarele directorului au fost cheltuiți cu prima ocazie. Cu o parte din ei a plecat în vacanțe de lux. Mai precis a făcut 35 de călătorii, în peste 20 de țări, printre care și unele exotice cum ar fi Jamaica, Indonezia sau Caraibe.
În aceste excursii era însoțit de soția lui, Florentina Grigore. Primul sejur a avut loc în Mexic, în februarie 2007, an în care a avut nu mai puțin de opt astfel de excursii. Toate locurile în care a fost Mihail Dan Grigore în perioada 2007-2016 au fost reconstituite pe harta de mai jos.
Hotelul lângă Castelul Bran, construit de părinții pensionari
Cu o altă parte din banii scoși din instituția pe care o conducea, Mihail Grigore și-a construit un hotel în satul Șimon din comuna Bran, la doar 6 km distanță de celebrul Castel Bran.
Hotelul Hillden are trei stele și a fost, în acte, construit de tatăl directorului de la Centrul de Protecție a Plantelor București, în prezent decedat. Conform controalelor făcute de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), părinții lui Mihail Grigore nu și-ar fi permis să ridice clădirea. Tot procurorii DNA susţin că hotelul a fost scos la vânzare la un moment dat, la un preț de 1,5 milioane de euro.
Conform Casei de Pensii a Municipiului București, tatăl directorului a câștigat în perioada 2005 și 2009 o pensie care a variat între 438 de lei și 1.535 de lei, iar mama acestuia a câștigat, în aceeași perioadă de timp, o pensie cuprinsă între 387 de lei și 1.501 de lei.
Un calcul simplu arată că dacă punem un venit lunar mediu de 3.000 de lei pentru părinții directorului, cei doi ar fi avut nevoie de 205 ani, timp în care toți banii care intrau în bugetul familiei să fie investiți doar în construcția hotelului, pentru a ajunge la suma la care a fost scos la vânzare Hotelul Hillden.
Mai mult, afaceristul Petre Iancu, cel care livra doar în acte substanțele necesare instituției, a declarat procurorilor DNA că, în timp ce directorul CPP a fost plecat într-una dintre vacanțe, a dus banii în plic direct pe șantierul hotelului, unde i-a înmânat tatălui acestuia, care coordona lucrările de șantier.
Construcția Hotelului din satul Șimon a început în 2005 și a fost finalizată patru ani mai târziu, în 2009. Aproape doi ani a durat obținerea autorizațiilor necesare, iar pe 27 ianuarie 2011 a fost dat în folosință.
Hotelul funcționează prin firma Griff Touristic Services 4 You, deținută de Mihail Dan Grigore și soția acestuia Florentina. Proprietatea era, însă, pe numele tatălui, iar după moartea acestuia a fost moștenită de directorul CPP și mama lui. Potrivit termene.ro, doar în 2018, înainte de pandemie, societatea directorului a avut venituri totale de aproape un milion de lei.
Lux la Bragadiru
O altă investiție a directorului Grigore este vila de lux din Comuna Bragadiru care a fost construită tot din bani luați sub forma de comision de la Centrul de Protecție a Plantelor București, spun procurorii DNA. În prezent vila valorează 350.000 de euro.
Terenul pe care a fost construită vila figurează pe numele socrilor directorului CPP. Totuși, pe cererea depusă în 2014 de socrul lui Mihail Dan Grigore pentru a obține autorizația de construire de la Primăria Bragadiru, la datele acestuia de identificare a fost menționat numărul de telefon al directorului, nu al socrului așa cum era normal.
Vila are 368 de metri pătrați desfășurați pe trei nivele: un demisol, un parter și un etaj. În total are patru dormitoare, patru băi și două dressinguri.
Mașini „pentru teren“
În timp ce ridica hotelul și vila, directorul CPP cumpăra, tot din banii scoși din instituția pe care o conduce, două mașini de zeci de mii de euro. În 2010 a cumpărat un Ford Kuga, fabricat în 2009, pe care l-a trecut pe numele soției sale, Florentina Grigore. La momentul achiziției, a costat aproape 20.000 de euro.
Un alt autoturism, Hummer H3, fabricat în 2008, a fost cumpărat de directorul Grigore cu aproape 35 000 de euro, la vremea respectivă. În timp ce Fordul Kuga apare în arhivele Google Street View parcat în fața vilei din Bragadiru, Hummer-ul H3 a fost descoperit de reporterii Buletin de București chiar în curtea instituției, de pe Drumul Cooperativei, nr. 20, din cartierul Ghencea.
Conform datelor din declarațiile de avere și a conturilor bancare ale soțiilor Grigore reiese că în perioada 2007-2016 venitul salarial mediu cumulat al acestora a fost de 3.569 lei, susțin procurorii DNA.
Cu tot cu veniturile din afacerile pe care le-au avut, în cei zece ani au reușit să câștige legal puțin peste 200 de mii de euro, însă în aceeași perioadă au cheltuit peste 450 de mii de euro, dublu față de cât au produs, arată calculele procurorilor anticorupție. Asta fără să punem la socoteală cheltuielile avute cu construcția hotelului sau a vilei din Bragadiru sau achiziția celor două mașini de teren.
Schemele de spălat bani și fraudat licitații publice
Cei peste 10 milioane de lei care au fost „transferați“ din conturile Centrului de Protecție a Plantelor București în cele ale directorului Mihail Dan Grigore ar fi trebuit să fie cheltuiți pentru diverse produse fitosanitare pe care angajații instituției să le folosească pentru a trata arborii și plantele din parcurile Bucureștiului.
Astfel, cele patru licitații și cele trei contracte directe, care au alimentat conturile directorului Grigore, au fost făcute fără să fie respectate principii de bază din Legea Achizițiilor Publice, susțin procurorii.
Contabilii CPP nu ar fi trebuit să divizeze contractul de achiziţie publică în mai multe bucăți distincte de valoare mai mică pentru a evita licitația, iar în unele cazuri au fost acceptate oferte fără caiet de sarcini sau care pur și simplu nu întruneau criteriile stabilite inițial.
Ordinea cronologică în care au fost deturnați banii Centrului și modalitatea folosită pentru a spăla milioane de lei pot fi consultate în timeline-ul de mai jos.
Mai mult, firmele prin care erau fraudate fondurile s-au retras din înțelegere în 2016, după ce Direcția Generală Antifraudă Fiscală a efectuat controale inopinate, pentru a stabili dacă operațiunile contabile și fiscale erau reale.
Reacțiile „artizanilor”
Reporterii Buletin de București au încercat să-l contacteze pe directorul Mihail Dan Grigore pentru un punct de vedere chiar la sediul din cartierul Ghencea. Unul dintre angajații CPP a spus că nu mai este la birou, deși era ora 14:00, într-o zi de lucru.
L-am contact, ulterior, telefonic.
În discuția cu reporterii Buletin de București, directorul CPP a susținut în repetate rânduri că rechizitoriul DNA nu este bazat pe fapte, ci doar pe declarația lui Petre Iancu, despre care spune că a făcut denunțul doar pentru a scăpa de acuzațiile de evaziune fiscală. Mihail Dan Grigore susține și că acest prejudiciu urmează să fie stabilit de instanță și abia apoi, dacă se confirmă, instituția va face tot posibilul să-l recupereze. Până atunci, instituția nu ar putea să calculeze vreun prejudiciu.
Acesta a susținut și în convorbirea telefonică faptul că părinții lui au construit pensiunea Hillden din banii economisiți în cei 40 de ani de muncă. Întrebat dacă poate spune cât a investit tatăl lui în pensiune, directorul a spus că nu știe și că „părinții nu dau socoteală copiilor cu ce fac”.
Legat de vacanțe, inițial a declarat că nu a fost în atâtea și că procurorii DNA nu au informații corecte. Ulterior, a revenit și a transmis că a dat cardul unui prieten care a călătorit cu el prin aceste țări.
Iancu Petre, afaceristul care ducea banii în plic directorului, a confirmat inițial informațiile, însă la câteva minute distanță a revenit cu un mesaj în care susține că am greșit numărul. Numărul de telefon pe care a fost contactat este cel declarat în SEAP și apare la toate tranzacțiile făcute de firma acestuia, AGC Agrofert.
Reprezentanții companiilor Penychim Forte SRL și Iretys SRL nu au oferit niciun răspuns până la ora publicării articolului.
Un proces făcut să expire?
Procurorii anticorupție au început să investigheze achizițiile publice făcute de Centrul de Protecție a Plantelor București în 2016, când afacerile dintre directorul Mihail Dan Grigore și Petre Iancu au fost întrerupte.
Ancheta DNA a durat aproape cinci ani și abia în 2021 dosarul a fost trimis în judecată la Tribunalul București, unde se află și acum în camera preliminară, adică nu a început judecata efectivă.
La mai bine de 16 ani de la prima sacoșă cu bani scoasă din Centrul pentru Protecția Plantelor București, prescrierea faptelor se apropie de termen.
Despre toate acestea, zilele următoare, pe Buletin de București.
Editor: Cătălin Doscaș
Grafică: Cosmin Pojoranu
Imagine Cover: Midjourney
